Cea de-a VII-a ediție a Zilelor Culturii Polone, organizată sub genericul „Mai aproape unii de alții”, a cărei deschidere oficială a avut loc ieri la Suceava, în Sala Vitraliilor a Palatului Administrativ, a reunit între invitați și reprezentanții comunităților etnice bucovinene. Întrucît începînd de astăzi municipiul Suceava găzduiește prima ediție a Tîrgului Comunităților Etnice din Bucovina am încercat să aflu cu ce se prezintă în standurile expoziționale, de pe esplanada Casei de Cultură, două dintre minoritățile care fac parte din salba celor 11 etnii trăitoare în perimetrul bucovinean.
– Artă decorativă, lucskos kaposta și gulaș unguresc
Încep (cu o reverență justificată prin faptul că reprezentarea la vîrf este feminină dar și pentru că este vorba de cea mai tînără formațiune minoritară din zonă) cu UDMR Suceava (Organizația Maghiarilor din Bucovina) în fruntea căreia se află dr. Adriana Klara Hapenciuc. Pavilionul UDMR oferă vizitatorilor prilejul unei noi întîlniri cu frații Iosif și Ștefan Csukat, doi creatori care prin lucrările lor originale ocupă un registru aparte situat între meșteșugul popular și arta plastică, fiind totodată veriga de legătură între ceea ce numim creatori amatori și profesioniști. Frații Csukat (care-mi acceptă tonul glumeț cînd spun că unul dintre ei este maghiar și altul român) au devenit personaje cunoscute prin prezența lor permanentă și pitorească din perimetrul Muzeului Satului Bucovinean, unde-și prezintă produsele artistice (realizate într-o tehnică specială și absolut inimitabilă) în fiecare sfîrșit de săptămînă. Iosif (care este inventatorul rețetei acelui amestec plastic cu care sînt învelite piesele de sticlă, ceramică sau lemn conferindu-le aspect de faianță sau teracotă multicoloră) este unul dintre pictorii cunoscuți și apreciați ai Sucevei (cu o pregătire artistică temeinică dobîndită la cursurile Școlii Populare de Artă, ca elev al artistului plastic Virgil Parghel), iar Ștefan (care urmează în prezent cursurile de artă decorativă ale aceleiași școli, la clasa prof. Viorica Moruz), care i-a călcat pe urme detașîndu-se treptat printr-o formulă plastică proprie, este cel care, secondîndu-l pe Pavel Blaj, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, se preocupă în prezent de constituirea unei asociații a meșterilor și creatorilor bucovineni care va purta numele voievodului Ștefan cel Mare și Sfînt. Nelipsiți de la manifestările expoziționale (numai în luna august au participat la Tîrgul de meșteri de la Vicov precum și la cea de-a X-a ediție a Tîrgului Meșterilor Populari, care s-a desfășurat în intervalul 19 – 22 august în incinta Muzeului Satului Bucovinean de pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei, sau la expoziția organizată de „Grupul celor cinci” în „Salonul Alb” al Casei de Cultură din Vatra Dornei) frații Csukat fac vizibilă și de această dată comunitatea maghiară din Bucovina care, în cadrul serii de interculturalitate gastronomică, ce se va desfășura la restaurantul Hotelului „Suceava”, va oferi în meniu lucskos kaposta (ciorbă de varză cu burtă de porc) și gulaș de vită cu ceapă roșie.
– Carte ucraineană, pictură, numismatică, „Perțova” și „pesanka”
Cealaltă minoritate etnică, cea ucraineană (care tocmai a încheiat momentul sărbătoririi Zilei Independenței Ucrainei și care este reprezentată în cadrul acestei prime ediții a Tîrgului Comunităților Etnice din Bucovina de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) -Ținutul Bucovina) are, cu siguranță, pavilionul cel mai bogat. Reluînd desfășurarea expozițională prezentată la manifestările organizate la Siret cu o săptămînă în urmă, etnicii ucraineni bucovineni se prezintă înaintea publicului cu un stand de carte, care omagiază personalitatea regretatului președinte al UUR, deputatul Ștefan Tcaciuc, cunoscut și apreciat scriitor bilingv. Alături de lucrările acestuia sînt expuse cîteva exemplare de carte veche religioasă (cinci Biblii între care una în limba germană și una în limba slavă) dar și o monografie a orașului Siret, prima ediție din anul 1927 a lui Simeon Reli, din colecția personală a prof.dr. Ioan Bodnariuc, care completează standul cu un grupaj de piese numismatice, bancnote și monede ucrainene, românești dar și din multe alte state ale lumii, o selecție din cele peste 15.000 de piese pe care le deține. Președintele UUR-Ținutul Bucovina, prof. Ioan Bodnar, pictor cunoscut, expune cîteva din lucrările sale plastice iar sectorul etnografic prezintă o serie de piese din lemn din comunitatea huțulă de la Ulma (o „bărbînță” pentru păstrat brînza, o „maslincă” de făcut unt și un coș ornamental. Vizitatorii pavilionului vor fi întîmpinați de o pereche de tineri îmbrăcați în port popular ucrainean (membrii ai ansamblului siretean „Kolomeika”) și, după ce vor fi serviți cu un pahar de votcă „Perțova” (cu ardei iute) și vor gusta un dumicat de pîine neagră cu o felie de slănină, vor asista la demonstrația de încondeiat ouă (în ucraineană pentru oul încondeiat există termenul specific pesanka) susținută de meșteri vestiți din Brodina (Elena Tora) Izvoarele Sucevei (Ioan Zinici) și Rădăuți (Oresia Leuciuc). În seara gastronomică ucrainenii vin cu bunătățile lor: ciorbă ucraineană, mușchi tocat cu șuncă și gujon de șalău. „Prezența mai multor etnii – spune Ioan Bodnar – care conviețuiesc leagă mai bine viața în Bucovina. De fapt asta înseamnă unitatea în diversitate”.
