Un teren plin de bălării, cu clădiri părăginite, cu șobolani și pericole care nu știi de unde pot apărea, face obiectul unei controverse naționale, în care este implicat președintele României, Nicușor Dan.
Este vorba de Ferma 4 de la Moara a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Suceava, situată la o aruncătură de băț de municipiul Suceava, dar care de 25 de ani este închisă și a devenit ținta hoților și a nepăsării.
Pe acest loc, cu o suprafață de 2,24 hectare de teren, Primăria Moara a încercat să dezvolte un proiect pentru comunitate, dar după demersuri care au durat câțiva ani totul s-a blocat și există șanse reale să se aleagă praful din toată inițiativa.
”Proiectul a fost votat în Parlament, iar în ultima zi posibilă, președintele Nicușor Dan, care probabil nu a fost informat corespunzător, a contestat legea la Curtea Constituțională.
Mulțumesc președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, și tuturor parlamentarilor din Suceava, respectiv deputaților Eugen Bejinariu, Mirela Adomnicăi, Emanuel Ungureanu, Ioan Balan și Alexandru Băișanu, care au susținut și votat proiectul de lege inițiat de deputatul Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher. În schimb, am un mare regret că cei de la AUR Suceava au votat împotrivă, în special deputata Veronica Grosu.
Doamna deputat Grosu, care ne-a criticat și de la tribuna Parlamentului, spune că aici se face agricultură, dar pe această cale o invit aici să vadă ce este.
Terenul despre care vorbim trecea în domeniul public al Primăriei Moara, implicit al statului român, deci nu ajungea la vreo persoană anume pentru inginerii funciare”, a detaliat Eduard Dziminschi, primarul comunei Moara.
Practic, prin demersul președintelui României de a ataca legea la Curtea Constituțională, proiectul de a construi o școală, o grădiniță, un parc, o piață și o sală de amfiteatru este foarte posibil să rămână doar la stadiul de intenție.
Primarul Eduard Dziminschi a mai explicat de ce era necesară modernizarea acestei zone și aducerea ei la standarde decente.
”În această zonă Bulai s-au mutat foarte mulți tineri, cu mulți copii, care nu au o zonă de recreere.
Aici, acum, este un focar de infecție, cu șobolani și vulpi, o zonă care nu este întreținută și nu se poate face nimic pe ea, cu clădiri dărăpănate, unele din ele casate.
Aici totul trebuie dărâmat și ras până la pământ.
Stațiunea de Cercetare Agricolă a fost de acord cu cedarea terenului pentru că are cheltuieli inutile cu plata unui paznic și a energiei electrice.
Până la urmă ce agricultură se poate face între case, pe o suprafață de puțin mai mult de 2 hectare?”, s-a întrebat retoric primarul de la Moara.
Blocarea proiectului de la Moara prin care 2,24 hectare de teren treceau în domeniul public al Primăriei pentru proiecte de utilitate pentru o întreagă comunitate este un exemplu tipic de prostie românească.
Se preferă ca un teren și ce a mai rămas din clădirile care erau odinioară în picioare să fie un focar de infecție în locul unor lucrări de modernizare nu doar dorite, ci și binevenite.
