Inițiativă

Un suflu nou în viața culturală suceveană



Un suflu nou în viața culturală suceveană
Un suflu nou în viața culturală suceveană

Din inițiativa subprefectului Alexandru Băișanu s-a desfășurat, cu două zile în urmă, în sala de ședințe a Prefecturii Suceava, o întrunire a reprezentanților instituțiilor și structurilor organizaționale (ONG-uri, societăți și asociații culturale, uniuni artistice de breaslă, etc.) care activează pe tărâm cultural având ca scop „radiografierea” problemelor din domeniu și găsirea unor soluții pentru „punerea în mișcare a mecanismelor de revigorare a vieții culturale sucevene”.
„Trebuie să învățăm să facem proiecte, în felul acesta vom deveni independenți și nu vom mai depinde de bani bugetari sau de bunăvoința unor sponsori”
O „întâlnire lăudabilă”, cum a apreciat-o prefectul Orest Onofrei, căreia i s-au alăturat, la nivel reprezentativ, Consiliul Județean Suceava, sub autoritatea căruia funcționează cele cinci instituții în jurul cărora se desfășoară activitatea culturală a județului (Complexul Muzeal Bucovina, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Școala de Arte „Ion Irimescu”) și Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava care, chiar dacă nu mai este operator cultural, exercită în teritoriu autoritatea Ministerului Culturii și Cultelor. Întrunirea a oferit participanților prilejul de-a expune problemele cu care se confruntă ca instituții, asociații, uniuni de breaslă sau creatori independenți în realizarea programelor și proiectelor culturale, generală fiind pentru toți chestiunea procurării banilor. S-a accentuat faptul că, de regulă, „cultura trăiește din resurse bugetare”, că este izolată din pricină că „pseudoelitele nu participă la evenimentele culturale”, s-a reproșat chiar existența a „două culturi despărțite de coloratura politică”, că sunt ONG-uri care, „în loc să atragă finanțare, trăiesc exclusiv din banii instituțiilor publice”, că „nu există comunicare” între operatorii culturali iar banii, puțini care sunt, se risipesc în manifestări „de vitrină” și sunt cheltuiți pe cantitate și nu pe calitate, etc. „Bani sunt – a precizat subprefectul Alexandru Băișanu – dar trebuie să știi cum să-i obții”. El a spus că aceștia pot fi obținuți prin programe de finanțare și că operatorii culturali trebuie să învețe să facă proiecte pentru a accesa fonduri naționale și europene. „Trebuie să învățăm să facem proiecte – a subliniat subprefectul – în felul acesta vom deveni independenți și nu vom mai depinde de bani bugetari sau de bunăvoința unor sponsori”. Realitatea este, din păcate, aceea că foarte puțini știu să întocmească proiecte viabile. S-au discutat diverse variante, de la participarea la tranning-uri, la recurgerea la servicii de consultanță și până la aducerea unui specialist de la Ministerul Culturii și Cultelor.
,„Vrem să aducem câți mai mulți bani pentru cultura suceveană”
Propunerea cu caracter practic a venit tot din partea lui Alexandru Băișanu, care a venit cu ideea constituirii unei structuri organizaționale care să se ocupe în mod prioritar cu procurarea de fonduri, structură sub cupola cărei să se desfășoare, pe baza unei strategii unitare, activitatea culturală la nivelul județului. Acesta a fost rezultatul esențial al întâlnirii și un grup de inițiativă a și trecut imediat la treabă jalonând o „construcție” (care poate fi perfectibilă), care-și propune ca misiune „promovarea și integrarea valorilor culturale bucovinene în spațiul european”, având ca obiective principale „stabilirea unei strategii culturale și educaționale la nivel regional, dezvoltarea și promovarea turismului cultural, stimularea creativității și talentului, conservarea, valorificarea și transmiterea valorilor morale și artistice și dezvoltarea schimburilor culturale pe plan regional, național și internațional”. „De un an de zile de când ocup funcția de subprefect al județului – a declarat la finalul întâlnirii Alexandru Băișanu – și văzând în această perioadă cum au evoluat lucrurile la nivel sectorial, una din opțiunile mele a fost, încă de la început, sprijinirea culturii. Suceava are nevoie de un suflu nou, are nevoie de dialog, de comunicare, de strângerea sub o singură inimă a tuturor celor care doresc binele culturii sucevene, a celor care vor să se implice. S-a ajuns la concluzia că este necesară înființarea unei fundații culturale bucovinene în care să se implice toți factorii de decizie, toate personalitățile, toți cei care doresc într-adevăr binele culturii din județul nostru și sperăm ca împreună cu dvs, cu ajutorul presei în general și al oamenilor potenți din punct de vedere financiar, al oamenilor de afaceri, să reușim să închegăm această fundație care are ca scop principal atragerea de bani din diferite fonduri, cu precădere fonduri europene. Vrem să aducem câți mai mulți bani pentru cultura suceveană”. „Reacția celor care-au participat la această întâlnire – a încheiat el – a fost interesantă; nu toți au fost de acord cu cele spuse, nici nu ne doream lucrul acesta, ci doar să auzim vocile tuturor celor invitați, greutățile pe care le au, să putem sintetiza problemele generale ale culturii locale. Nu pot spune că la Suceava nu există cultură dar sunt convins că ea poate deveni altfel decât a fost ieri, alaltăieri, așa cum ar trebui să fie: la nivel maxim. Am urmărit toate reacțiile și pro și contra, am auzit plângeri, am auzit laude și toate acestea, cumulate, ne pot crea o imagine serioasă asupra problemelor și asupra nevoilor pe care le are cultura suceveană, pentru a putea acționa și rezolva, rând pe rând, fiecare problemă în parte”.



Recomandări

Elevi și profesori ai Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” și partenerii lor din Turcia, Grecia și Croația au învățat să mănânce dulciuri și să vorbească dulce

Elevi și profesori ai Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” și partenerii lor din Turcia, Grecia și Croația au învățat să mănânce dulciuri și să vorbească dulce
Elevi și profesori ai Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” și partenerii lor din Turcia, Grecia și Croația au învățat să mănânce dulciuri și să vorbească dulce