Un fleac: ne-au desfigurat!

A fost o săptămână plină de fotbal: cupe, cupe și iar cupe. Din România (noroc de competiția asta, că mai pot vedea și eu echipe de-alea noastre, că de când campionatul a ajuns monopol Digi, nici nu mai cunosc jucătorii), din Germania, Anglia, Italia, Spania. Prilej cu care, a mia oară, am constatat că între ceea ce se prefac că joacă ai noștri și ce joacă de-adevăratelea ceilalți, toți, e o diferență mai mare decât cea dintre PIB-ul României și tot al ălora. Chestia nu e flagrantă la frecatul mingii, că la asta ne pricepem și noi, cu la abordare. Am văzut echipe din ligile a doua până la a cincea punând probleme majore echipelor „de firmă”, unele dintre acestea chiar plecând bătute. Încercați să vă imaginați cum ar fi la noi un Fagga Pârtești cu Steaua, să zicem. Așa-i că nu s-ar pune decât problema scorului (adică o să fie 7 sau 14 la zero?), în timp ce în cupele din țările ălea se poate produce oricând minunea. Vi-l amintiți, desigur, pe celebrul Alcorcon-Real 4-0 de anul trecut. Iar Alcorcon era atunci în liga a 3-a! Nu-i vorbă că și acum Real-ul a comis-o, nereușind decât un 0-0 la Murcia. Așadar, în Cupa României (nu știu ce nume de bere mai poartă anul ăsta) s-au calificat toate, absolut toate, favoritele. Surprizele or veni mai încolo, când om avea chiar fotbal, adică prin 2386. Ce, vi se pare că sunt prea optimist? Se poate, având în vedere că acum 16 ani eram pe locul 4 în lume, iar acum am ajuns pe 50! Dar există și un sport în care, acum vreo 40 de ani, eram nu doar primii în lume, ci păream ceva din altă civilizație, ca marțienii printre pământeni sau ca brazilienii printre ceilalți, la fotbal. E vorba de handbal, sportul în care făceam legea. Cel masculin, zis, adică practicat de bărbați. Alaltăieri seara, oarecum încă sun impresia calificării noastre la „mondiale” în dauna Rusiei, m-a pus dracu’ să urmăresc meciul cu Croația. Nu că n-aveam altceva de văzut, că erau cupele alea pe 4 canale, dar m-am gândit că dacă tot i-am bătut pe ruși la ei acasă la 5 goluri diferență, recuperând cele 4 cu care o luaserăm acasă, atunci, mi-am zis eu, poate știm mai bine jocul în deplasare și deci… Aiurea: a fost o chestie care semăna cu măcelul la care fusese supusă duminica trecută celebra Feyenoord, care o luase cu 10-0. La handbal, se știe, se dau mai multe goluri, așa că noi am luat-o cu 34-22, adică un fel de 12-0. Cred că naționala feminină pierdea mai strâns.