Se pare că doleanțele organizatorilor, ale protagoniștilor dar și ale publicului, care au participat la festivitatea de deschidere a primei ediții a Festivalului Medieval „Ștefan cel Mare” (care a debutat vineri în Cetatea de Scaun a Sucevei), de a stăvili ploaia și de a aduce razele binefăcătoare ale soarelui peste urbe, au fost ascultate de spiritele voievozilor care au domnit peste Țara Moldovei, care-au adus lumina și căldura binefăcătoare, cea îmbietoare la petrecere. Încă de la primele ore ale zilei de sâmbătă, întregul platou al Cetății, aidoma unui uriaș furnicar, forfotea de viață: pe terasele restaurantelor se deschideau umbrele multicolore sub care se orânduiau mese și scaune în așteptarea consumatorilor, vinul și sticlele de bere erau puse la gheață, grătarele au început să fumege, meșterii populari și comercianții de obiecte artizanale își rânduiau tarabele și standurile de-a lungul aleii pietruite din Muzeul Satului Bucovinean, în timp ce în Cetatea de Scaun, în fața corturilor înălțate în bastionul de la intrare, străluceau în lumina soarelui armele și armurile etalate de „Historica Manufactory”. Organizatorii alergau dintr-un loc în altul pentru a verifica dacă în fiecare locație în care urmau să se desfășoare activitățile lucrurile decurg potrivit planului, cascadorii companiei „Vali Vasilescu” își găteau caii cu valtrapuri blazonate, cavalerii de Hermanstadt își prindeau la șold săbiile strălucitoare, domnițele se aranjau pentru a fi cât mai atrăgătoare, păpușarii dădeau glas și viață marionetelor, caricaturiștii își ascuțeau creioanele, iar mimii și saltimbancii își exersau, pentru a fi cât mai în formă, scamatoriile. Boxele au început să reverse melodie după melodie, iar publicul a început să afluiască spre cetate…
Drumul comorii, judecata Divanului și turnirul cavalerilor…
Toboșarul – vestitor a dat semnalul de începere și, dintr-o dată, parcă prinși într-un vârtej și absorbiți în tunelul timpului, ne-am pomenit cu toți trăitori ai Evului Mediu. Cei care voiau să se apropie și mai mult de spiritul medieval puteau în schimbul câtorva RON-i să închirieze un cal (5 lei 10 minute, sau 30 de lei o oră de călărie), să se pozeze cu recuzită de epocă purtând coif, platoșă, scut, mănușă înzăuată, sabie, buzdugan sau halebardă, ori să tragă cu arcul. Așa că, în diverse locații, oamenii au început să se adune fie pentru a asista cu copiii la mini-spectacole de teatru, pentru a urmări pățaniile lui Păcală, sau pentru a privi la jocurile cu steaguri, fie pentru a poza caricaturiștilor, pentru a privi la farsele și scenetele de dragoste sau la înfruntările armate dintre cavaleri. Puțin după ora prânzului, pe drumul spre cetate înainta un impresionant alai, cu cavaleri călări în frunte urmați îndeaproape de oșteni înarmați care transportau un cufăr plin cu galbeni (n. red. galbeni de…ciocolată). Reușind să scape din ambuscada unor tâlhari, alaiul, din care făceau parte boieri și domnițe cu haine croite din stofe de preț, a pătruns în cetate, unde comoara a fost predată vistiernicului. În curtea interioară a cetății s-a desfășurat apoi o judecată a Divanului Domnesc; în fața Măriei Sale Ștefan Voievod (interpretat de regizorul și actorul Marius Rogojinschi, de la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani) a fost adus spre judecată, „după legea creștinească și obiceiul pământului”, un hoț care, după ce „a fost supus la cazne de marele armaș și armășeii săi”, a fost întemnițat în închisoarea cetății. Divanul, alcătuit din „prea cistite fețe boierești”, l-a ascultat pe împricinatul care cerea îndurare și, după ce a stat la sfat, l-a găsit vinovat osândindu-l la pieire la butucul călăului. Pentru că „potrivit obiceiului țării păstrat din vechime” osânda putea fi răscumpărată, unul dintre boieri a vărsat galbeni în vistierie scăpându-l pe fur de tăierea capului. Pe înserat, șanțul de apărare al cetății a devenit loc de desfășurare al unor întreceri cavalerești. La lumina focurilor care marcau perimetrul înfruntării, a făcliilor (dar și a reflectoarelor) de pe zidurile cetății, cavalerii călări au participat la un turnir și, în fața domnițelor pentru care și-au pus viața în joc, s-au duelat cu săbiile.
Concurs de supraviețuire în cetate
A urmat apoi, în curtea exterioară, un îndrăcit dans țigănesc susținut de membri Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, după care publicul participant a fost antrenat să participe la un concurs de supraviețuire în cetate, în care 9 perechi de tineri s-au supus unor probe pe parcursul întregii nopți. Un juriu, alcătuit din reprezentanți ai organizatorilor festivalului și ai partenerilor media, a urmărit și a evaluat modul în care perechile acceptate în concurs (pentru că cei care nu au făcut dovada că au împlinit vârsta de 18 ani nu au putut să participe) s-au întrecut în probe ca tragerea cu arcul, alergarea în sac, aruncarea ghiulelei, trasul de funie, dans medieval, descoperirea unor provizii ascunse în cetate, prepararea unor bucate fără să folosească instrumente de bucătărie și mimarea unor personaje istorice. După patru ore de întrecere au ieșit câștigătoare două perechi, Adriana și Bogdan Bulină și Cristina Achiței și Paul Ciurar, care au intrat în posesia premiilor puse la bătaie, o sabie realizată de „Historica Manifactory” (al cărei reprezentant, Bernhard Kaltencker, prezent la festivalul sucevean, care a fost 35 de ani ofițer în armata germană a transformat un hobby, cel de a realiza și colecționa arme de panoplie, într-o afacere, fiind în prezent titularul unei firme care realizează arme de epocă pentru studiouri cinematografice precum și replici istorice pentru muzee, având un atelier și în România, la Zărnești, Brașov) și, respectiv, un sejur în mirifica zonă a Suceviței. Celelalte perechi au primit „Diplome de Supraviețuitori” și toți participanții s-au așezat apoi la masă, înfruptându-se din bucatele descoperite în timpul probelor de concurs. O zi și o noapte așadar cu un program încărcat, cu activități la care a participat un public numeros și entuziast, în care s-a petrecut și s-a ascultat și muzică bună (formațiile „Pontice” și „Odyssey”), și care constituie un argument decisiv că acest festival medieval (care înscrie de-acum înainte Suceava în rândul localităților organizatoare de astfel de manifestări de gen) este benefic atât pentru imaginea cât și pentru economia Sucevei.
