Un cunoscut avocat sucevean consideră că potrivit Noului Cod de Procedură Penală drepturile persoanelor care fac obiectul unor dosare este încălcat flagrant. Vasile Tudor a depus o excepție de neconstituționalitate, iar dacă aceasta va fi admisă de judecătorii de la Curtea Constituțională un întreg sistem judiciar care funcționează în prezent se va prăbuși și va trebui regândit.
Cererea de neconstituționalitate a fost depusă în dosarul care-l privește pe Săvel Botezatu, primarul suspendat al comunei Udești, dar în caz de admisibilitate își va extinde efectele pentru toate dosarele instrumentate de procurori.
Sesizarea vizează modul de derulare al anchetelor „in rem”, adică împotriva faptelor și nu a persoanelor.
Avocatul Vasile Tudor consideră că în actualele condiții, principiul „egalității armelor” nu există. În acest sens, avocatul a adus mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, în care arată că „principiul egalității armelor se aplică tuturor fazelor procedurii și mai ales fazei instrucției”.
Vasile Tudor: „Dreptul la apărare este suprimat”
Vasile Tudor a arătat că în cursul urmăririi penale, conform articolului 92, aliniat 1 Cod Procedură Penală, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepțiile prevăzute de lege.
„În practică, un asemenea drept este suprimat de puterea de interpretare acordată procurorului care administrează întregul probatoriu al acuzării numai în baza unei ordonanțe de începere a urmăririi penale «in rem». Această modalitate de aplicare a dispozițiilor articolului 305 Cod Procedură Penală este incompatibilă principiului supremației Legii Fundamentale și al preeminenței dreptului. Totodată, se încalcă și principiul legalității și imparțialității care guvernează activitatea procurorilor, conform articolului 132 din Constituție”, a precizat avocatul Tudor.
Potrivit acestuia, în condițiile date, dreptul la apărare rămâne doar un drept formal, lipsit de conținut. Vasile Tudor spune că probele se administrează în defavoarea suspectului, iar modalitatea arbitrară de aplicare a legii penale face posibil totul sub pretextul unei urmăriri „in rem”.
„Cum urmărirea penală «in rem» face parte din cursul procesului penal, rezultă că administrarea probelor prin această procedură față de o anumită persoană care a săvârșit fapta penală este esențial nelegală, abuzivă și contrară normelor constituționale și convenționale. Urmărirea penală «in rem» este compatibilă cu normele constituționale numai dacă se efectuează până în momentul identificării persoanei care a săvârșit fapta. Din acest moment, organul de urmărire penală are obligația de a dispune urmărirea penală «in personam»”, a concluzionat avocatul Vasile Tudor.