Jocurile politice declanșate de negocierile și interesele din jurul constituirii consiliilor locale și formarea majorităților ajung la proporții nebănuite, care în unele cazuri au mers până la pierderea calității de ales local chiar înainte de validarea în funcție. Un astfel de caz s-a petrecut la Panaci, unde Mircea Marius Țarcă, președinte fondator al organizației Panaci a UNPR, ales consilier local în alegerile din 5 iunie a.c., a pierdut mandatul după ce partidul l-a exclus din rândurile sale chiar înainte de validare. Mircea Marius Țarcă ne-a declarat că decizia de excludere a fost luată de Organizația Județeană a UNPR, fără să-l înștiințeze și ”aparent fără motiv”, în condițiile în care Panaci este singura dintre cele nouă localități din Bazinul Dornelor în care acest partid a câștigat în alegeri două mandate de consilier. El consideră excluderea nestatutară și un abuz din partea președintelui OJ UNPR Suceava, senatorul Mihai Neagu.
Țarcă susține că măsura a fost luată pentru a promova în funcția de consilier un alt candidat, de pe locul 9, iar pentru asta au fost necesare și alte demisii, ale candidaților de pe locurile 3-8. Noul consilier ar fi nepot și fin al actualului președinte al UNPR Panaci. De asemenea, Mircea Marius Țarcă va contesta și în instanța de contencios administrativ legalitatea constituirii CL Panaci, care a avut loc sâmbătă.
Mircea Marius Țarcă afirmă că nu a fost anunțat oficial despre excludere nici după ce asta s-a produs, astfel încât nu a avut posibilitatea să o conteste. Ca urmare, contestația a adresa-o direct Judecătoriei Vatra Dornei și o susține prin adresa pe care senatorul Neagu a înaintat-o Primăriei Panaci și în care liderul UNPR informează atât despre excluderi, cât și despre demisiile candidaților de pe pozițiile anterioare ”nepotului-fin”.
O plângere similară a înaintat Țarcă și conducerii centrale a UNPR.
Excluderea poate fi arbitrară și subiectivă, consideră Curtea Constituțională
Țarcă invocă în sprijinul său Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013 a Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. 3 din Legea partidelor politice. Pe acest articol, CC s-a pronunțat și a apreciat că măsura excluderii produce consecințe ”extrem de grave”, respectiv încetarea mandatului, ca urmare nu poate fi lăsată exclusiv la competența partidelor, ci trebuie să existe un control judecătoresc. ”Excluderea arbitrară și subiectivă a unui membru este neconstituțională deoarece îi îngrădește acestuia liberul acces la justiție”, a considerat CC. Instanța nu se pronunță însă asupra oportunității excluderii, ci dacă aceasta a fost sau nu statutară.
Pe de altă parte, alesul local din Panaci intenționează să conteste la CC constituționalitatea invalidării mandatului de consilier local de către o comisie formată din aleși care nu au fost încă validați, precum și votul în plen pentru validare.
Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 673/2002, precizează că invalidarea mandatului se va propune și în cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales. La cererea scrisă a partidului respectiv, mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă. Decizia CC referitoare la contestarea în instanță a deciziei de excludere a venit în 2013, dar legislația nu a fost modificată în sensul necesității ca măsura să nu fie contestată sau a unei hotărâri judecătorești definitive, în cazul în care contestarea s-a produs.
Panaci și Moara, cazuri-școală pentru aleșii locali
Cazul de la Panaci, precum și cel de la Moara, unde o parte dintre aleșii locali s-au abținut de la votul de validare, ridică din nou problema voturilor negative sau abținerilor manifestate abuziv și discreționar, cu ignorarea rezultatelor alegerilor.
Sensul termenul de validare se deduce din art. 31 alin. 4 al Legii 215/2001: „Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală constatată în condițiile legii privind alegerea autorităților administrației publice locale”.
Deci o comisie sau o instanță de judecată competentă potrivit legii face verificări pentru a constata dacă alegerile pentru aleșii locali au avut loc cu respectarea condițiilor de eligibilitate și fără fraudă electorală.
Condițiile de eligibilitate sunt prevăzute în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 67/2004 cu
modificările și completările ulterioare. Adică nu pot fi aleși cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. 3 din Constituția României republicată, respectiv persoanele care nu pot face parte din partide politice – judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică; nu pot alege debilii sau alienații mintali puși sub interdicții și persoanele lipsite de drepturi electorale pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Invalidarea mandatelor aleșilor locali pentru cauze de fraudă electorală este de competența altei autorități decât cele prevăzute de Legea administrației publice locale.
Deci comisiile de validare în cazul alegerii consilierilor locali și județeni urmează să verifice ca cei aleși să nu fie debili sau alienați mintali, puși sub interdicție, să nu fie lipsiți de drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să nu facă parte din categoria persoanelor prevăzute la art. 40 alin. 3 din Constituție.
Pe lângă acestea, cu ocazia validării se mai verifică și alte condiții de eligibilitate, printre care cea privitoare la vârstă – să fi împlinit vârsta de cel puțin 23 de ani până în ziua alegerilor, precum și cea privitoare la domiciliu – să aibă domiciliul pe raza unității administrativ-teritoriale în care urmează a fi ales. În absența încălcării vreuneia dintre condițiile enumerate, un vot de invalidare nu poate fi justificat.
Legislația românească este însă nu de puține ori nearmonizată, dacă nu de-a dreptul contradictorie, astfel că și validarea nu înseamnă însuși votul dat de alegător, ci este făcută de o autoritate care când exercită această activitate practic nu există, deoarece potrivit art. 34 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 republicată, „consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validați au depus jurământul”. Primele două hotărâri ale unui consiliu local, pentru constituirea comisiilor de validare și pentru validarea mandatelor, sunt deci adoptate înainte ca acesta să fie legal constituit.
