„Un album sentimental al Bucovinei”

În galeria luminată prin vitraliile cu staturi de voievozi, situată la primul etaj al Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava, s-a deschis, ieri, expoziția retrospectivă cu genericul „Îndemn la neuitare” a venerabilei și distinsei artiste plastice sucevene Ana Candrea Constantin. Decan de vârstă a breslei artistice bucovinene, Ana Candrea Constantin, care-mi mărturisea cu câțiva ani în urmă, când ajunsese deja la vârstă octogenară, că nu poate sta fără să picteze și nu-și găsește locul dacă nu are pe șevalet mereu pregătită o pânză, expune din nou pe simezele sucevene, de data aceasta prin gestul conjugat de susținere al Societății Culturale „Ștefan cel Mare” – Bucovina (al cărei membru fondator este), al CMB Suceava și al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. În dubla-i calitate de președinte executiv al societății organizatoare și de director adjunct al instituției muzeale, Mugur Andronic (al cărui vajnic bunic din Cacica, îmbrăcat în straie populare este portretizat într-una din lucrările aliniate) a prezentat-o pe expozantă ca fiind „un simbol al creației bucovinene”, un model de dăruire și perseverență demn de urmat”, autoare a unei desfășurări expoziționale care constituie un veritabil „album sentimental al Bucovinei”. Un lucru întărit și de prof. univ.dr. Mihai Iacobescu („atent și sensibil observator al fenomenului cultural din Bucovina”, cum l-a caracterizat primul cuvântător) care sub semnul unei mărturisite admirații pentru întreaga sa creație (dar insistând asupra chipului zugrăvit al mamei, „ca o Vitorie Lipan, dârză și bătăioasă”), rod al unei „trude statornice cu penelul”, s-a arătat convins că „din multitudinea lucrărilor sale, va rămâne, cu siguranță, ceva pentru posteritate”. Aprecieri cărora li s-au alăturat prof. Nina Cionca, nepoata de soră a lui Ciprian Porumbescu (cea cu care artista a legat, cu ani în urmă, atunci când i-a dăruit în cadrul unei manifestări publice un „Peisaj la Stupca”, o frumoasă și trainică prietenie), care a accentuat asupra preocupării sale de a imortaliza chipuri de oameni care au marcat istoria acestor locuri („învățători și folcloriști, care au știut să crească generații de oameni adevărați, cei care au făurit România Mare”), artista plastică Doina Catargiu (care și-a amintit că i-a văzut primele lucrări cu mai bine de trei decenii în urmă într-un atelier de înrămat și i-a devenit apoi colegă de breaslă și prietenă), graficianul Mihai Pânzaru – PIM (care a încununat-o cu titlul de „corifeu al picturii din Bucovina”) și dr. Ioan Iețcu (un practicant al „medicinii sufletului”, așa cum a remarcat Mugur Andronic), emoționat să-și regăsească mama într-unul din portrete, care i-a dedicat artistei un capitol în cartea sa „Destine umane mai puțin secrete”. O expoziție care, așa cum indică și genericul, reprezintă un „îndemn la neuitare”, o expoziție accentuat confesivă, prin care autoarea își definește crezul de cronicar vizual al baștinii sale.