Un accent în plus pe harta culturală a Bucovinei

În cadrul unui proiect mai amplu propus de directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, una din anexele Muzeului „Ciprian Porumbescu” din Stupca (fostul grajd al conacului) va căpăta destinația de atelier-expoziție permanentă de sculptură. Ideea, care s-a născut din colaborarea și schimbul permanent de opinii existente între directorul instituției muzeale și artistul plastic Mircea Dăneasă (relație configurată încă din perioada în care Constantin-Emil Ursu păstorea Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava, cînd au făcut parte împreună din contingentul luptătorilor pe „frontul” ridicării monumentului lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, monument proiectat și realizat la scară redusă de Mircea Dăneasă, dar neîmplinit din motive conjuncturale și rămas în așteptarea unui moment favorabil de materializare) ar transforma obiectivul din Stupca într-un complex multifuncțional, cu atît mai mult cu cît, în perspectivă, se dorește organizarea în acel perimetru a unor tabere de sculptură. Într-o discuție cu Mircea Dăneasă, menită să developeze cadrele acestui proiect, acesta a precizat faptul că două din încăperile muzeului (care erau goale) vor fi valorificate benefic găzduind o expoziție cu lucrări de sculptură pe care artistul le-a oferit ca donație. Este vorba de lucrări din argilă nearsă, ghips și teracotă, realizate pe parcursul mai multor ani, lucrări care au stat pînă în această vară în atelierul de pe strada Cernăuților, pe care a fost nevoit să-l părăsească în urma unei acțiuni de revendicare a imobilului. Între acestea se află portretele sculpturale ale lui Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Ion Irimescu sau al Eroului Bucovinei, Ion Grămadă (bust care n-a mai fost turnat în bronz și ridicat pe soclu, așa cum era prevăzut, în parcul din fața BCR Sucursala Suceava). „Atelierul care va fi amenajat la Stupca – spune Mircea Dăneasă – va fi un atelier funcțional deschis vizitatorilor. Poate vom reuși să facem să funcționeze acolo o școală, sau chiar o mini-academie de artă, lucru pe care nu l-am putut realiza în cadrul Liceului de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, care-a rămas văduvit de spațiul din strada Cernăuți, unde o parte dintre elevii cu care-am lucrat, au deprins a-b-c-ul măiestriei artistice”. „Realizarea acestui lucru în perimetrul muzeului – continuă el – va face totodată să crească interesul publicului vizitator pentru un obiectiv deviat de la traseul turistic consacrat. Multifuncționalitatea obiectivului, organizarea unui ciclu de tabere-atelier de sculptură vor spori cu siguranță atractivitatea pentru această zonă. Spre deosebire de alte tabere de gen, ne vom propune tematici conceptuale, care să susțină și să valorizeze specificul muzeului, cultura și spiritualitatea bucovineană, ca o justificare a activității noastre, a celor de azi, față de ceea ce au realizat predecesorii. Acum, cînd facem cu toții eforturi pentru intrarea în Europa, este nu numai benefic, ci și necesar să amintim faptul că Bucovina a fost și a rămas un spațiu european”. „Materializarea acestui proiect va fi un accent în plus pe harta culturală a Bucovinei, un accent cu rezonanță europeană, așa cum o impune tradiția acestor locuri”.