Umbra Securității bântuie Suceava

– Mai multe instituții reprezentând societatea civilă au reușit să deconspire numele a 4.000 de foști ofițeri de Securitate
– Cu o parte dintre aceștia au avut de-a face și sucevenii, numele și atât cât se știe din activitatea lor urmând să le publicăm în fiecare zi de joi a săptămânii
Trecutul nu ne dă pace. Institutul Român de Istorie Recentă, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România și Miliția Spirituală a reușit deconspirarea a 4.000 de ofițeri care au lucrat pentru fosta Securitate și care au provocat traume fizice și morale în cazul a mii sau chiar zeci de mii de persoane. „Lista lui Secu”, așa cum a denumit săptămânalul „Academia Cațavencu”, care publică integral numele celor 4.000 de zbiri este, practic, o rememorare a celor care au exercitat teroarea în perioada comunismului, precum și a faptelor acestora, în măsura în care se cunosc. Săptămânal, ziarul nostru va publica date despre torționarii și securiștii care au avut legătură cu Suceava, plecând din perioada de după Al Doilea Război Mondial și până la evenimentele din decembrie 1989. Este, dacă vreți, o încercare de a afla pe cine avem alături, nu neapărat de a-l pune la zid pe fostul securist și de a declanșa o vendetă care nu ar folosi nimănui.
– Alexandru Alexandru, securistul care aresta copii
Lista este deschisă cu un anume Sin Aaron, un tip despre care se știe doar că a fost anchetator în Suceava, iar în 1964 a emigrat în Israel. Mult mai multe se cunosc însă despre maiorul Alexandru Alexandru, fost șef în Direcția a V-a Cercetări Penale începând cu anul 1948. Criticat de șefi pe motiv de „tergiversare și birocrație” s-a răzbunat pe arestați: „Ca o consecință a sistemului birocratic și a lipsei simțului de răspundere din sectorul de cercetări, am găsit la sectorul județean Fălticeni, condus de fostul Fucs, o grupă de copii între 12 și 14 ani, în număr de vreo 8 sau 10 arestați pentru că jucându-se la marginea unei păduri de-a bandiții și pentru că aveau o țeavă de plici (n.r. – armă de salon) au format o organizație contrarevoluționară. Aceștia erau arestați de circa 4 luni și bătuți pentru declarații așa cum voia anchetatorul”. Pentru serviciile prestate, Alexandru Alexandru a primit și recompense substanțiale, salariu în jur de 28.000 de lei la nivelul anilor respectivi și diferite alte sporuri și alocații deloc de neglijat.
– Învățător din Liteni omorât de un căpitan de Securitate pentru că se împotrivea colectivizării
Pentru alți foști securiști activitatea represivă s-a rezumat doar la anumite persoane. În această categorie se încadrează Vasile Anescu, plutonier, care în octombrie 1950 a fost comandat al unei echipe de pândă a Mariei Cenușă din Putna, soția „banditului” Constantin Cenușă. Cam la fel s-a întâmplat și cu căpitanul Nicolae Apostol, care pe 16 iunie 1964, în calitate de șef al Serviciului „C” din cadrul Direcției Regionale Galați a semnat către Direcția a III-a Informații Interne o adresă de însoțire a copiei hotărârii de trecere în evidență și a unui material compus din 10 file cu privire la Vasile Mîrza Reus, născut la 10 aprilie 1905, în comuna Sfântu Ilie-Suceava, fost cu D.O. în comuna Rubla, raionul Brăila, regiunea Galați, care după ridicarea restricțiilor domiciliare s-a stabilit cu domiciliul în București. Printre cei care au comis atrocități împotriva sucevenilor se numără și un anume Avrămuț, care în calitate de ofițer în Bucovina, în cursul anului 1950 l-a asasinat pe învățătorul Cămăruț, din satul Liteni, lider al unui grup de rezistență împotriva colectivizării. În fine, pe lista foștilor securiști apare și colonelul Alexandru Aulic, care a fost șef al Securității Județului Suceava până pe 7 septembrie 1984 când s-a decis eliberarea sa din funcție.