Președintele UDMR, Marko Bela, susține că, în cazul unei modificării radicale a Constituției, definiția de stat național ar trebui regândită, limba maghiară ar trebui să dobândească, în anumite zone, un statut oficial, el vorbind și despre introducera drepturilor colective pentru minorități. Liderul Uniunii a spus, marți, într-o conferință de presă, că în cazul unei modificări radicale a legii fundamentale, ar trebui să existe o abordare radicală și în domeniul relațiilor interetnice.
„Trebuie regândită definiția de stat național, trebuie regândit statutul limbilor minorităților, statutul limbii maghiare la nivel regional”, a susținut președintele UDMR.
El a afirmat că „Dacă există intenția de a schimba în mod radical Constituția, ceea ce trebuie foarte bine discutat și dezbătut, atunci, după părerea UDMR, nu am putea face acest lucru fără să ne gândim la problema extrem de importantă, cea a relațiilor interetnice”, a afirmat el.
Potrivit liderului UDMR, acesta este o problemă „reală, importantă, de o anumită greutate”, mai ales în anumite zone ale țării, în primul rând în Ardeal.
În opinia sa, limba maghiară ar trebui să primească la nivel zonal sau regional, alt statut decât în prezent, el amintind, de asemenea, problema autonomiei administrative a unor zone sau problema autonomiei culturale a minorităților.
Pe de altă parte, Marko a declarat că, în prezent, în Constituție există dispoziții „bune” în domeniul minorităților.
„Ceea ce dispune Constituția în ceea ce privește minoritățile este un lucru bun și anume drepturi privind învățământul în limba maternă și dreptul de utilizare a limbii materne în administrație, în justiție, în instituțiile de stat”, a arătat el, menționând că acestea sunt, de fapt, drepturi individuale.
„Dacă regândim Constituția atunci, după părerea nostră, trebuie să ne gândim și la drepturile colective ale minorităților”, a susținut liderul Uniunii.
El a spus că o altă schimbare radicală, nu ar presupune neapărat drepturi colective, ci pur și simplu” o lărgire a drepturilor minorităților, „un statut regional, zonal, oficial privind limba maghiară”.
Potrivit afirmațiilor sale, și în acest moment există dreptul de utilizare, la un procentaj de 20 la sută, a limbii maghiare „în anumite ipostaze”, dar această limbă nu are un statut oficial, ca o a doua limbă în respectivele zone după limba oficială a întregii țări, limba română.
Comisia prezidențială de analiză a regimului politic și constituțional, și-a prezentat, miercurea trecută, raportul, la Palatul Cotroceni.
Cu această ocazie, șeful statului a arătat că are zece opțiuni proprii în perspectiva unei revizuiri a Constituției.
Băsescu a declarat că una dintre opțiunile sale în privința revizuirii constituționale se referă la instituirea unui regim semiprezidențial, fiind necesară clarificarea semiprezidențialismului prin corelarea legitimității șefului statului cu pârghiile pe care le are.
În plus, șeful statului a declarat că mecanismul dizolvării Parlamentului trebuie să reprezinte un ultim recurs pentru încheierea crizelor, arătând că nu va duce la sporirea autorității șefului statului ci la capacitatea instituțiilor de a acționa responsabil în momente de criză.
Traian Băsescu a mai arătat că este necesară regândirea dispozițiilor constituționale privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
În opinia acestuia, România are nevoie de o Constituție „care să nu ne împingă la conflicte”, și a arătat că revizuirea legii este „târzie”, pentru că ar fi trebuit realizată încă din 2005, astfel că acum „nu mai eram în situația de a descoperi toate deficiențele ei”.
