Turma scapă… turma!?

Expresia provenită din înțelepciunea populară zice că „urma scapă turma”. De vreo doi ani încoace, de când trăim cu toții sub zodia COVID-19, se vorbește despre „imunizarea de turmă”, termen poate ușor deranjant pentru ființele hipersensibile, dar care este agreat în limbajul de specialitate, fiind una din alternativele pentru eliberarea de sub amenințarea pandemiei. Și pe care au luat-o în serios și oficialitățile, și populația, în Marea Britanie și în Suedia, pe la începuturile molimei. În paranteză, se pare că tot imunizarea de turmă ar fi o posibilă explicație și pentru menținerea României în aceste zile în „zona verde”, spre deosebire de grosul continentului aflat în cea roșie. A venit, așadar, vremea să privim turmaca pe o binecuvântare și să nu mai considerăm că acest substantiv ar avea înțeles peiorativ. Cu speranța că turma va rezolva problema cea mai gravă a omenirii, să ne ocupăm nițel de o altă turmă, cea care cuprinde 12 capete (în viu!), dintre care unul va deveni selecționerul care să poarte NaționalaRomâniei spre noiculmi de…necalificare! Fiindcă, oricât m-aș strădui să fiu pașnic, generos, înțelegător, mi se tulbură mințile când văd printre posibili (iar unii chiar probabili!) nume precum Mutu, Pițurcă, Iordănescu. Foarte mișto mi se pare faptul că deși zic că mă ocup (după unii apropiați, chiar oarecum patologic!) de fotbal de mai bine de 60 de ani, există în lista aceasta un nume de care vă jur că nu am auzit până acum! Individul se numește Adrian Ursea. Dacă vreți să aflați ce vitejii a făcut în fotbal, căutați pe google. După ce citiți, întrebați-vă ca mine: cum mă-sa ar putea unul ca ăsta să califice o echipă, oricare, la ceva, în afară de CupaSatelor!? Vă doresc un an nou altfel decât ultimii doi, cu sănătate, bucurie și cu rezultatele care să vă facă fericiți. La mulți ani!