Treizeci și șase de copii suceveni, dați de părinți spre adopție

Sărăcia, lipsa unui loc de muncă permanent sau a unei locuințe fac ca, în fiecare lună trei, patru familii de suceveni să solicite Direcției Județene pentru Protecția Copilului (DJPC) o formă de protecție pentru copiii lor, fiind dispuși chiar să renunțe pentru totdeauna la cei cărora le-au dat viață.
Directorul Direcției Sociale a județului, Florin Tărnăuneanu, ne-a declarat că, numai în ultima lună, trei mame tinere, care au rămas însărcinate fără să-și dorească asta, au vrut să renunțe la copii imediat după ce le-au dat naștere. Copiii pe care părinții lor nu-i mai vor ajung la asistenți maternali, iar DJPC începe procedurile de pregătire a adopției. Cu cât sunt mai mici, cu atât cresc șansele de a avea o familie, deși legislația consideră adopția ca fiind ultima soluție pentru protecția unui copil.
La acest moment, pentru 36 de copii părinții lor naturali și-au dat acordul pentru adopție, ceea ce înseamnă că sunt dispuși să nu-i mai întâlnească niciodată. În grupul celor 36 de copii sunt și șase perechi de frați, cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani, care nu pot fi adoptați decât împreună. Doi dintre copii au un handicap fizic, iar alți șapte au handicap fizic și neuropsihic. Jumătate dintre copii sunt de etnie romă.
Florin Tărnăuceanu afirmă că majoritatea familiilor care vor să adopte își doresc un copil care să aibă maxim 2 ani și că cei trecuți de 5 ani au slabe șanse să-și găsească părinți.
„Toți cei 36 de copii sunt la asistenți maternali și sunt informați despre adopție, ei știu că pot fi adoptați. Dacă asta se va întâmpla sau nu, rămâne de văzut”, spune Tărnăuceanu.
Peste o mie de copii, abandonați de familiile lor
În cazul unei eventuale adopții, potențialii părinți primesc informații doar despre etnia copilului, starea lui de sănătate, eventual boli ereditare și dacă mama a avut probleme cu alcoolul sau drogurile pe perioada sarcinii. După adopție, părinții naturali nu mai au voie să contacteze copilul.
Din statisticile DJPC reiese că, din momentul în care părinții naturali își dau copiii în plasament, la asistenți maternali, puțini sunt cei care mai merg să îi viziteze sau să-i ia în vacanțe acasă, prin urmare acceptul de adopție este mai mult o formalitate la capătul drumului de abandon. În sistemul de protecție a copilului din județul Suceava, peste 700 de copii se află în plasament maternal și alți 500 sunt în diverse centre de ocrotire.
Mai trebuie spus că în România procedura de a scoate un copil dintr-o situație de risc familial este destul de dificilă și că, nu de puține ori, este nevoie de ordonanță președințială pentru a lua un copil dintr-o familie nedispusă să renunțe la alocație „doar” pentru că a aplicat corecții fizice unui minor.
În astfel de situații, DJPC trebuie să apeleze, contra cost, la un executor judecătoresc, iar „taxa de copil” se ridică la zece milioane de lei vechi. Deși interesul copilului este să fie scos din familie, Direcția de Protecție a Copilului nu este scutită de plata acestei taxe.