Trei temerari suceveni vor porni în cea mai ambițioasă ascensiune montană încercată vreodată de un alpinist din județ: o expediție pe vârful Lenin din Pamir, care atinge 7.134 metri înălțime.
Ucigașul ”Lenin”
Este vorba despre al treilea munte ca înălțime din fostul spațiu sovietic, al doilea din Pamir și cel mai înalt din Kyrgyzstan. “Lenin” este denumirea dată în 1928 vârfului “Kaufmann”, iar în 2006 muntele a fost redenumit din nou, cu numele “Independența”. „Lenin” a rămas însă cea mai cunoscută denumire a semețului pisc, care și-a câștigat și o reputație sinistră după ce acolo s-a produs, în 1990, cel mai grav accident din istoria alpinismului, în care au murit sub avalanșă 43 de oameni.
Trei curajoși
Expediția sucevenilor este programată pentru perioada 26 iulie -17 august și reprezintă concretizarea unui vis ce datează încă de acum trei ani. Toți alpiniștii pasionați visează să abordeze cândva ”șeptarii”, adică munții ce trec de 7.000 de metri înălțime, dar nu toți reușesc să atingă astfel de performanță. Suceveanul Gabriel Florariu (41 ani), avocat de profesie, împreună cu salvamontiștii Gabriel Cicu (40 ani), din Gura Humorului, și Sergiu Bersan (37 ani), din Câmpulung Moldovenesc, încearcă însă să transforme acest vis în realitate.
Nu sunt, de altfel, primii români care abordează acest munte. În 2013, alpinista Camelia Manea, pe atunci în vârstă de 42 de ani, a plecat să-l cucerească, într-o expediție ucraineano-kârgâză de 24 de persoane, dar nu a reușit să atingă vârful, din cauza unor probleme de sănătate survenite brusc. Un alt grup de patru români din București și Cluj a plecat pe 1 iulie într-o astfel de aventură montană.
”Muntele cere seriozitate”
Unul dintre membrii grupului sucevean, Sergiu Bersan, ne-a explicat că urcarea pe un munte atât de înalt nu este nici pe departe ușoară, mai ales că grupul se va deplasa fără ghizi și șerpași. ”Noi suntem alpiniști cu experiență toți și ne bazăm pe noi înșine. Cred că am învățat până acum să ne putem descurca în orice situație destul de bine”, ne-a spus Bersan. Membrii grupului vor căra bagaje de 25-30 kg fiecare, vor avea de înfruntat temperaturi extrem de scăzute, de minus 30 de grade Celsius, pericolul permanent al avalanșelor și crevaselor și poate cel mai greu le va fi să se adapteze altitudinii foarte mari, care poate provoca probleme de sănătate. Totul a fost bine gândit, în amănunt, au făcut intensă pregătire fizică, pentru că ”muntele cere seriozitate”, dar pentru că nici unul dintre ei nu a mai fost vreodată atât de sus, încă nu știu cum li se va putea adapta organismul la condițiile extreme. ”Este o încercare pentru noi. Acest vârf este oarecum accesibil, nu îl considerăm foarte dificil în sine, pentru că am văzut și parcurs trasee mai tehnice la altitudini mai mici, dar la asemenea altitudine o mare problemă poate fi adaptarea. Încercăm să vedem dacă din acest punct de vedere vom reuși”, ne-a spus Sergiu Bersan.
Banii, eterna problemă
Pregătirea unei astfel de expediții, admite Bersan, este destul de costisitoare. Cei trei s-au putut baza, din nefericire, doar pe resursele proprii și au și unele promisiuni că vor primi sprijin financiar de la Consiliul Local din Câmpulung Moldovenesc. Resursele financiare reduse sunt, de altfel, și adevăratul motiv pentru care expediția suceveană renunță la ghizi și șerpași, deși merge într-un loc complet necunoscut fiecăruia dintre participanți.
Cea mai dificilă problemă în pregătirea expediției s-a dovedit însă procurarea echipamentului. ”Acolo nu poți merge cu echipament obișnuit, ca pe orice alt munte mai înalt. Sunt condiții extreme pe «Lenin» și asta cere echipament special, care se folosește numai pe munții extrem de înalți. Cum nu urcă toată lumea pe astfel de munți, nici echipamentul nu se găsește ușor, e mai rar și, desigur, costisitor. Noi am cumpărat o parte, alte elemente le-am împrumutat, pentru că nu ne-am fi permis totul, costă mii de euro…”, ne-a mai explicat Sergiu Bersan.
Totul mai depinde, acolo, pe munte, și de starea vremii, de calitatea zăpezii și condițiile de aclimatizare, dar cei trei membri ai expediției sunt optimiști și cred în reușita lor. ”Dacă ne iese încercarea asta, avem în plan și altele, într-un proiect de amploare. Dar despre el vorbim când ne întoarcem. Și eu cred că ne întoarcem învingători”, a conchis salvamontistul câmpulungean.
