1. Copilul și nimic altceva
Executarea imediată a oricărei cereri a copilului, considerarea oricărei dorințe ca fiind prioritate, indiferent de situație (mănânci, dormi, lucrezi, gătești etc.), creează copilului sentimentul că el este singurul lucru care contează, că are toate drepturile, că toată lumea trebuie să i se supună. Ideea că Universul se învârte în jurul lui, dezvoltă egocentrismul și trăsături negative de caracter (invidie, ură, etc.). Lipsa de înțelegere a celorlalți va atrage lipsa de respect.
2. Lipsa regulilor și/sau inconsecvența în respectarea lor
Dacă nu există un set de reguli clare de bună purtare și nu se veghează asupra respectării lor copiii vor dobândi carențe de comportament în societate. Spunându-i „nu” și permițându-i totuși tacit să facă un lucru sau răzgândindu-vă la insistențele lui îi transmiteți că regulile nu sunt foarte importante și pot fi încălcate (se joacă cu mâncarea din farfurie, nu respectă ora de somn / de teme / etc.). Indiferent de context, regulile stabilite trebuie respectate. Dacă o dată primesc permisiunea și altă dată nu, copiii vor specula situațiile în favoarea lor (atunci când din anumite motive chiar trebuie încălcată o regulă explicați copilului de ce este o situație specială), altfel vor deveni nepoliticoși, necivilizați, nerespectuoși, necooperanți, neînțelegători. Poate ca părinte vei accepta acest lucru, dar societatea îi va penaliza.
3. Alegerea greșită a „luptei și câmpului de luptă”
Ca părinte este bine să înțelegi că nu vei câștiga întotdeauna în fața copilului tău. Natural, el se va opune la multe din cererile tale. Sunt situații pe care le poți duce până la final pentru a obține ce dorești tu, dar și situații în care este bine să nu începi o competiție. Ex. Poți să nu deschizi televizorul după ce se așază în pat, să nu-i dai dulciuri înainte de masă, etc., dar nu poți să-l faci să mănânce ficat de pui dacă el se opune (nu deschide gura, îl scuipă etc.). Este important să nu alegi să „lupți” în vizite, de față cu alte persoane – de cele mai multe ori copilul va găsi ieșiri și va fi sprijinit de ceilalți, chiar dacă comportamentul lui nu este corect. Astfel de situații îl învață pe copil că poate sfida, poate rămâne nepedepsit și obține ceea ce vrea.
4. Lipsa aprecierii și încurajării
Ființele umane își măresc randamentul și dedicarea în orice activitate dacă se simt apreciate. Ca părinți suntem foarte tentați să subliniem copilului ce nu face bine, dar nu suntem la fel de atenți să evidențiem comportamentele pozitive. Ne bucurăm de ele, le considerăm normale, dar nu este suficient. Este nevoie de verbalizare, de transmitere a aprecierii într-un mod natural atunci când observăm comportamente corecte, evitând supraaprecierea.
5. Cicăleala și reproșurile sunt inutile
Stabiliți clar care sunt consecințele anumitor comportamente și aplicați-le întocmai. Tergiversarea prin discuții interminabile, repetarea acelorași amenințări care nu se concretizează, reproșurile inutile care nu au consistență la nivelul înțelegerii copilului (ex. „Ce nu fac eu pentru tine? / Câți copii au ce ai tu? / Fac eforturi ca tu să trăiești bine!”). În loc de văicăreală, creează un sistem de stimulente potrivit vârstei copilului tău pentru a-l ajută să înțeleagă faptul că este nevoie de implicare și efort pentru a obține ceea ce-și dorește.
www.problemele-copilului-meu.ro
