Tone de ciment și var zac de nouă ani la Poliția de Frontieră și Jandarmerie pentru că nu există bază legală pentru utilizare sau casare

O situație greu de crezut, care a blocat circa 170 de tone de ciment și 3 tone de var trimise în județ cu titlu de ajutoare de stat pentru sinistrați, trenează de 9 ani și autoritățile de la București nu au reușit nici până astăzi să identifice o soluție pentru rezolvare. Materialele de construcții se află din anul 2008 în custodia Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Suceava și la unitățile de jandarmi din Fălticeni și Rădăuți, dar nu pot fi nici folosite, nici returnate expeditorului și nici incluse în rezerva de stat pentru că nu există nici un act normativ în baza căruia să poată fi efectuată oricare dintre acțiuni. De ani buni, Prefectura și Consiliul Județean Suceava, la fel ca și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) au făcut nenumărate demersuri și au completat metri cubi de hârtii solicitând Guvernului promovarea unui act normativ prin care situația să poată fi în vreun fel reglementată, dar până astăzi acest lucru nu s-a întâmplat. Ieri, în ședința CJSU, generalul de brigadă Ion Burlui, șeful ISU Suceava, a informat că, ”deși s-au reluat demersurile pentru scăderea cimentului și varului aflat la nivelul CJSU din anul 2008, încă nu s-a reușit finalizarea activității” și a inclus din nou în planul de acțiuni a acestui an continuarea demersurilor în vederea scăderii/casării materialelor (var, ciment) primite la nivelul județului Suceava ca ajutoare de stat în anul 2008, ca urmare a inundațiilor.
Materialele de construcții au fost achiziționate și trimise la Suceava de Agenția Națională a Locuinței (ANL), în anul 2008, după inundații. Au fost depozitate la Rădăuți, la Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava și la unitățile de jandarmi din Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc. Erau destinate reabilitării unor locuințe distruse de inundații, din Arbore, Bălcăuți și Cacica. La Arbore, unde cele mai multe locuințe care trebuiau refăcute aparțineau unor oameni de etnie romă, localnicii n-au fost de acord cu amplasamentul stabilit de Consiliul Local, iar în celelalte localități au fost alți factori care au anulat reconstrucția. Cert este că materialele de construcții nu au mai fost folosite în scopul pentru care au fost trimise.
În așteptarea viiturii
Cum destinația nu putea fi schimbată, CJSU a încercat să le returneze, numai că acest lucru n-a mai fost posibil. Inițial, oficialii de la București au spus ca transportul într-un alt depozit să fie suportat de primăriile care nu au mai apucat să ridice materialele, lucru evident imposibil. Apoi autoritățile sucevene au cerut să fie preluate la rezerva de stat. S-au preluat alte materiale rămase, dar nu cimentul și varul, care nu sunt nominalizate în ordonanța de guvern referitoare la returnarea materialelor nefolosite. Pentru rezerva de stat există și un alt impediment- cimentul de la Suceava este de la alt producător decât cel cu care are statul contract. Mai mult, cimentul și varul nu sunt produse stocabile în rezerva de stat.
În aceste condiții, autoritățile sucevene au solicitat promovarea unui act normativ care să le permită să folosească măcar cimentul, eventual la construcția de diguri, și au trimis un sac de ciment din depozitul de la Suceava la producătorul aflat în contract cu statul, cerând să li se comunice o formulă în care acest material ar putea fi utilizat. Au rămas cu solicitarea.
O bună parte din ciment și var s-a degradat în acești 9 ani, dar nici în aceste condiții materialele nu pot fi casate pentru că nu există nici un act normativ care să permită poliției de frontieră și jandarmeriei, care le-au preluat cu semnătură în custodie, să o facă.
La cum arată acum lucrurile, pare că singura soluție prin care CJSU poate scăpa de cele 170 de tone de ciment și 3 tone de var pe care nu le poate folosi este să vină o viitură care să le spele. În toți acești ani, în care inundațiile nu au ocolit județul Suceava, zeci de oameni ale căror case au fost afectate ar fi avut nevoie de orice ajutor.