Tinerețe printre gândaci, vechituri și hoți

– Aproape 60 de copii și tineri internați la Centrul de plasament „Speranța” Suceava se plâng de condițiile vitrege în care trăiesc, de atitudinea personalului și de hoții care le fură bunurile
– O parte dintre beneficiarii centrului au deja 18 ani, și urmează o formă de învățământ superior
– Conducerea Centrului „Speranța” este acuzată de management defectuos și lipsă de omenie față de copiii internați
Tinerii și copiii instituționalizați în Centrul de Plasament „Speranța” Suceava trăiesc printre gândaci, vechituri și hoți. Acestea sunt o parte din concluziile anchetei efectuate în această instituție, de către o comisie din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, în urma unui memoriu înaintat de Asociația de ajutorare a tinerilor și copiilor proveniți din centre de plasament „Protin”. În urma verificărilor efectuate la Centrul de Plasament „Speranța” s-a constatat că seara camerele sunt invadate de gândaci. În locația centrului de plasament nu s-au mai făcut nici un fel de renovări sau îmbunătățări, iar tinerii nu au nici un cadru familial, nici un spațiu care să le respecte intimitatea. Camerele sunt necorespunzătoare, aglomerate, cu multe paturi, spațiile nu sunt personalizate, dulapurile sunt lipsite de o banală bară pentru umerașe. Nici un element care să le personalizeze spațiul în care trăiesc nu s-a putut vedea în aceste încăperi neprietenoase. Există camere prin care se face trecerea într-o altă cameră, încălcându-se intimitatea copiilor.
O problemă gravă cu care se confruntă copiii care sunt internați în acest centru îl constituie furtul diverselor lucruri personale și haine din dulapurile copiilor, deoarece ușile camerelor nu au nici un fel de încuietoare, iar personalul este insuficient pentru a supraveghea fiecare cameră în parte. „Nu există un interes deosebit pentru dezvoltarea deprinderilor de viață la copiii și tinerii din centru, personalul acuzând dezinteresul acestora. Din discuțiile cu tinerii, a reieșit faptul că unii dintre ei ar dori să fie acceptați la bucătărie, pentru a învăța să prepare diverse mâncăruri, alții și-au exprimat dorința de a-și călca singuri o parte din haine. Lipsa de ocupație și de implicare a copiilor și tinerilor în activități diverse a condus la absenteism din centru și întârzieri nejustificabile”, reiese din raportul întocmit de comisia de analiză (Nicoleta Daneliuc – expert, Serviciul Rezidențial, Constantin Catargiu, inspector de specialitate, Alina Achiței – psiholog, Sorin Bîrsete, șef serviciu – resurse umane).
– Lipsă de comunicare, încredere, afectivitate, atât între copii, cât și între copii și educatori
În Centrul de Plasament „Speranța” mai sunt internați 57 de copii și tineri, unii dintre ei „transferați forțat” la Suceava, în 2004, de la Centrul de Plasament „Dumbrava Minunată” Fălticeni, care a fost închis. La „ Speranța” lucrează 42 de persoane, dintre care 23 de muncitori. Psihologul din cadrul Serviciului Asistență Maternală, Alina Achiței, a precizat, în raportul informativ încheiat după ce a stat de vorbă cu mai mulți copii și tineri din Centrul „Speranța”, că majoritatea copiilor care au participat la evaluare și la discuții nu reușesc să depășească traumele suferite în urma abandonului părinților, abuzului fizic și verbal, climatului familial conflictual și imoral. „Există o lipsă de comunicare, încredere, afectivitate, atât între copii, cât și între copii și educatori. Copiii și tinerii manifestă teamă, suspiciune în a răspunde la unele întrebări pe care le consideră incomode”, a concluzionat psihologul. Beneficiarii Centrului de Plasament „Speranța” au mai semnalat faptul că banii și bunurile provenite de la câțiva sponsori străini nu au ajuns unde trebuie, ci în buzunarele și casele unor angajați ai centrului. Aceste acuze au fost „răsturnate” de o notă de constatare, încheiată la sfârșitul lunii mai, în care sunt aduse argumente care atestă că sponsorizările sunt „acoperite” de acte justificative.
Studenții care stau la „Speranța”, și urmează cursurile unei facultăți sucevene, și-au exprimat nemulțumirea față de șefa centrului, Mariana Dedeagă, despre care ei spun că „are mai bine de 20 de ani de management, dar pentru copii de vârste mici. Pregătirea profesională a acesteia nefiind potrivită cu situația reală din centru, deoarece mulți tinerii instituționalizați urmează diferite forme de învățământ superior”. Ionel Vovciuc, semnatarul memoriului, a precizat că directoarea Mariana Dedeagă face presiuni asupra copiilor din centru. „Menționăm faptul că, prin rămânerea în funcție ca șefă a Centrului „Speranța” a doamnei Dedeagă, în urma acestei anchete, copiii și tinerii care au acuzat abuzurile din centru vor avea de suferi”, a mai spus Vovciuc.
Sancțiuni disciplinare
Directorul executiv al Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, Gheorghe Straton, ne-a declarat că, în perioada următoare, va lua măsuri concrete la Centrul de plasament „Speranța”. Șeful Direcției are în vedere specializarea personalului din centrul „Speranța”, printr-un schimb de „servicii” cu specialiștii de la „Blijdorp”, care au urmat cursuri de instruire în Belgia. Un sponsor din Germania va investi 31.000 de euro în amenajarea bucătăriei. Directorul Straton a lăsat să se înțeleagă că, dacă situația o impune, va merge cu măsurile până la sancționarea unei părți din personalul activ al Centrului „Speranța”, pentru că „în acest centru nu s-a schimbat și nu s-a făcut nimic”.
Până la închiderea centrului, speranța copiilor a rămas în „schimbarea” personalului
Centrul de Plasament „Speranța” Suceava a fost propus pentru restructurare încă de acum doi ani, existând și un proiect depus la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului pentru dezvoltarea de case de tip familial și apartamente sociale (tocmai ce le-ar trebui tinerilor de la – Speranța – ). Pentru că mai există încă un centru de plasament de tip clasic – „Laurenția Ulici”, cu 120 de copii cu dizabilități la Gura Humorului, acesta a devenit o prioritate, și a fost prins pe proiect de restructurare. În aceste condiții, până la închiderea Centrului „Speranța” se impun măcar niște investiții, îmbunătățiri în vederea „îndulcirii” traiului în acest centru pentru aproape 60 de suflete. Prioritate este schimbarea atitudinii personalului din centru față de beneficiari, începând cu șefa centrului și continuând cu toți cei 42 de angajați plătiți de statul român.