Termenul pentru introducerea pașapoartelor electronice, amânat a 7-a oară în pofida avertizării CE



Termenul de punere în circulație a pașapoartelor electronice a fost prelungit de Guvern cu trei luni, până la 31 ianuarie 2010, aceasta fiind a șaptea amânare, deși Comisia Europeană a transmis României, în 2007, un avertisment pentru nerespectarea obligațiilor UE privind documentele de călătorie.
Amânarea termenului a fost decisă prin ordonanță de urgență a Guvernului.
Termenul a fost prelungit succesiv de la 1 ianuarie 2007 până la 1 noiembrie 2009, ca urmare a unor întârzieri în procesul de selectare a firmei care va realiza pașapoartele, licitație care a fost contestată de mai multe ori.
Legislația în vigoare prevede că Guvernul va stabili, prin hotărâre, data de la care serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple, precum și misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, dotate cu echipamentele tehnice necesare eliberării pașapoartelor electronice, vor primi și vor soluționa numai cereri privind eliberarea acestor documente și a pașapoartelor simple temporare.
Autoritățile care nu sunt dotate cu echipamentele tehnice necesare eliberării pașapoartelor electronice vor primi șvor soluționa în continuare cereri pentru eliberarea de papașapoarte simple, dar nu mai târziu de data stabilită de Guvern.
Prin ordonanța de urgență a Guvernului, acest termen a fost amânat de la 1 noiembrie 2009 la cel târziu 31 ianuarie 2010.
Amânarea este justificată de Guvern prin faptul că termenul de 1 noiembrie 2009 pentru finalizarea punerii în circulație a pașapoartelor electronice la nivel național nu poate fi respectat din motive obiective, detemrinate de necesitatea respectării procedurilor legale privind achizițiile publice.
Oferte pentru realizarea acestui tip de pașapoarte au fost depuse în luna februarie 2008, însă comisia de evaluare a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care coordonează procedura, a respins toate documentele și a anulat licitația de atribuire. Trei ofertanți – asocierea formată din Oesd, Marubeni și Uti, consorțiul alcătuit din Bundesrukerei (Germania) și Axalto (Franța), și firma poloneză Wytwornia Papierow – au contestat atunci decizia comisiei, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a comunicat regiei să anuleze, din oficiu, procedura de atribuire, raportul comisiei și actele transmise firmelor care au depus oferte.
Procedurile au mai fost contestate și de către firmele Francois-Charles Oberthur Fiduciaire, Reu Identity Systems și Zetes.
Potrivit datelor Departamentului pentru Afaceri Europene comunicate RA-APPS în toamna anului 2007, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a transmis scrisoarea Comisiei Europene de punere în întârziere a României pentru neaplicarea prevederilor Regulamentului 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate și cele biometrice integrate în pașapoartele și în documentele de călătorie emise de statele membre.
CE explică în scrisoare că „punerea în întârziere a României decurge din faptul că nu a prezentat comisarilor europeni și celorlalte state membre specimene ale pașapoartelor electronice. În aceste condiții Comisia prezumă că România nu aplică direct la Regulamentul 2252/2004”.
Titulatura de „pașaport electronic” este dată de autorități pașaportului diplomatic, de serviciu sau celui simplu, care permite stocarea electronică a datelor biometrice ale titularului, precum amprenta digitală și imaginea facială.
Conform anunțului de licitație, contractul pentru realizarea pașapoartelor electronice are o valoare estimată la 77,3-89,2 milioane euro și îl obligă pe ofertantul câștigător să furnizeze minimum 2,08 milioane de documente – cu posibilitate de extindere până la cel mult zece milioane de unități – echipamente și produse IT necesare personalizării, precum și să asigure servicii de pregătire, mentenanță și suport pentru punerea în circulație a documentelor.