Consiliul Județean Suceava a luat, ieri, în discuție petiția semnată de o femeie din Fălticeni, care solicită ca administrația județeană să-i cumpere casa, despre care susține că ”este locul în care marele povestitor Ion Creangă și-a trăit partea a III-a din «Amintiri din copilărie», pe vremea când învăța la Școala de catiheți, situată în clădirea de vizavi”. Clădirea este inclusă în lista monumentelor din județul Suceava, dar consilierul județean PNL Vasile Tofan, fost primar de Fălticeni, a explicat, ieri, în ședința CJ, că proprietara casei de pe str. Ion Creangă nr.30 a încercat să vândă imobilul, cu 400.000 de euro, în anul 2009, Primăriei Fălticeni, iar verificările efectuate atunci de administrația locală au demonstrat că ”nu sunt documente de atestare și s-a propus declasificarea ca monument istoric”. ”Clădirea n-a fost contemporană cu anul în care Ion Creangă a făcut Școala de catiheți din Fălticeni”, a precizat fostul primar, arătând că placa de pe casă, cu textul că în casă a locuit Creangă, a fost amplasată înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, de o ligă culturală locală. Pe baza acestei plăci se pare că a fost făcută clasificarea ca monument, fără nici o cercetare sau fără a se solicita documente doveditoare. Potrivit lui Tofan, proprietara casei a renunțat la demersurile către Consiliul Local Fălticeni, după ce i s-a amintit că, datorită statutului de clădire de patrimoniu avut de imobil, nu a plătit impozit pe clădire și teren.
Consilierul județean PNL Radu Pentiuc a precizat că aceasta este a doua tentativă a femeii respective de a vinde imobilul Consiliului Județean, ea având o primă încercare în 2009. ”Ne-am exprimat de atunci punctul de vedere asupra achiziției acestei clădiri”, a subliniat Pentiuc. Același răspuns l-a primit și de la Ministerul Culturii și de la Muzeul Bucovinei, specialiștii acestuia din urmă arătând chiar că, din studiile efectuate, ”construcția are elemente din BCA”. Prin urmare, nici măcar ca vechime nu prezintă interes pentru muzeu.
Casa originală nu mai există, dar cea existentă ”se aseamănă foarte bine”
Strada Ion Creangă, cunoscută și ca Ulița Rădășenilor, este considerată de localnici și de turiști un muzeu prin ea însăși pentru că pe această stradă au trăit oameni de cultură români.
La numărul 27 se află locul unde a fost Școala de catiheți, care a funcționat între 1846 și 1859 și unde, timp de un an, a învățat Ion Creangă. Școala de la Fălticeni a funcționat sub conducerea catihetului N. Conta, unchiul viitorului filozof Vasile Conta. Casa unde a funcționat Școala de catiheți a aparținut lui Grigore Bunescu, dascăl la biserica Sf. Ilie și apoi fiicei sale, Agurița D. Havriș, în prezent această construcție nemaiexistând. Autorul “Însemnărilor fălticenene”, Geo Nechita, scrie că “tranversând pe partea dreaptă, vis a vis de școala de catiheți, la numărul 30, a fost casa lui Pavel Ciubotaru, unde a stat în gazdă catihetul Ion Creangă. Casa din timpul lui Ion Creangă nu mai există, dar se aseamănă foarte bine cu aceasta. Profesorul Virgil Tempeanu, înainte de cel de-al doilea război mondial, sub egida Ligii culturale, a pus o placă menită a aminti trecătorilor că în această casă a stat Ion Creangă, pe vremea când a fost elev al Școlii de catiheți”. ”Nu mai există, dar se aseamănă foarte bine” rezumă perfect povestea ”Casei Ion Creangă” din Fălticeni.
Tot în ședința de ieri, consilierul județean PSD Mihai Grozavu a atras atenția că un caz asemănător este și în localitatea Călinești, unde pentru a atrage turiștii, pe o casă veche achiziționată din comuna Straja a fost amplasată o plăcuță pe care scrie ”Casa Eminovici”. ”Mințim lumea! Casa nu are nici o legătură cu familia lui Mihai Eminescu, dar oamenii nu știu asta. Ne-am chinuit, cu Inspecția în Construcții, să dăm jos plăcuța și n-am reușit. Nu este corect ceea ce se întâmplă, să inducem turiștii în eroare, mai ales copiii”, a spus consilierul Grozavu.
Încă nu se știe cum ar trebui soluționate, până la urmă, astfel de cazuri, deși în mod evident este vorba despre o înșelătorie.
