– Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a organizat sîmbătă o dezbatere publică pentru a încerca să demonstreze că actualul Fond este continuatorul celui desființat în anul 1949
– Deși avocatul Vasile Lupu a venit cu îndemnul ca discuțiile să nu aibă caracter politic sau religios, discuțiile din cadrul întîlnirii s-au transformat în acuze la adresa atît a fostei cît și a actualei puteri, considerate responsabile de tergiversarea retrocedării celor 192.000 hectare de pădure
– Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, i-a criticat pe reprezentanții Prefecturii și pe ministrul Gheorghe Flutur, pentru modul în care gestionează problema retrocedării pădurii
Încercările Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de a demonstra autorităților din județul Suceava că cererea de retrocedare a celor 192.000 hectare de pădure, formulată de Fundația Fondului Ortodox al Bucovinei, este legitimă au rămas fără rezultat. Și asta în ciuda faptului că în cursul zilei de sîmbătă, reprezentanții Bisericii din Bucovina au organizat la Consiliul Județean Suceava o dezbatere publică pe tema legitimității cererii formulate de Fond, în cadrul căreia s-a dorit explicarea și prezentarea tuturor elementelor care să demonstreze că actuala fundație este continuatoarea celei desființate în anul 1949.
Dezbaterile au fost conduse de către fostul deputat țărănist, Vasile Lupu, care, încă de la început, a ținut să le transmită celor prezenți că „ne-am întîlnit astăzi nu pentru discuții politice și nici religioase”, îndemn care însă a fost călcat în nenumărate rînduri de toți cei care au luat cuvîntul în încercarea de a demonstra că actualul Fond Bisericesc din Bucovina care revendică 192 000 de hectare de pădure are aceeași formă și structură ca înainte de perioada comunistă.
– Înaltul ierarh a recitat poezia „Noi”, de Octavian Goga, iar versurile ”La noi sînt codrii verzi de brad/Și cîmpuri de mătasă; / La noi atîția fluturi sînt/Și-atîta jale-n casă”, au stîrnit zîmbete din partea celor prezenți
După o scurtă rugăciune cu care au debutat lucrările, cuvîntul de deschidere a fost rostit de către Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen. Arhiepiscopul sucevean a arătat, încă de la început, că „solicitarea Fondului Bisericesc înseamnă un act de drept într-un stat de drept. (…) pînă nu demult ni s-a răspuns: nu avem Lege pentru retrocedare. Acum ea există, iar noi solicităm aplicarea ei, deoarece aceasta se referă la proprietatea Bisericii din Bucovina, o proprietate privată de interes public”. El a atras atenția asupra pericolului care îl poate reprezenta concesionarea valorilor de patrimoniu din Bucovina de către stat, vinovați pentru această situație fiind „bucovinenii aflați la conducerea județului”. „Ele vor fi luate din mîinile noastre, motivîndu-se lipsa mijloacelor noastre de îngrijire. Oare aceasta să fie voia bucovinenilor de la conducerea județului și a Prefecturii?”, spune înaltul ierarh. De ocara ÎPS Pimen nu a scăpat nici ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, (care nu a fost prezent la întîlnirea de sîmbătă), arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților întrebîndu-se „oare acesta să fie gîndul bucovineanului senator, actualul ministru, domnul Gheorghe Flutur, sau al celorlalți bucovineni aflați în Guvern sau Parlament? Aș dori să aud un NU spus concesionării, și un DA ferm spus retrocedării Fondului Bisericesc, căci Legea retrocedării se află în mîinile lor”. În încheierea discursului său, ÎPS Pimen a ținut să recite poezia „Noi” a poetului Octavian Goga, versurile „La noi sînt codrii verzi de brad/Și cîmpuri de mătasă; / La noi atîția fluturi sînt/Și-atîta jale-n casă” sau “Și fluturii sînt mai sfioși cînd zboară-n zări albastre, / Dar roua de pe trandafiri / E lacrimi de-ale noastre”, stîrnind zîmbete și din partea autorităților și din cea a clericilor.
– Avocatul Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina, Vasile Tudor, susține că „există o intenție vădită din partea reprezentanților statului de a tergiversa retrocedarea acestor terenuri, din cauza unor interese economice”
Finalul discursului înaltului ierarh a însemnat practic începerea discuțiilor propriu-zise pe tema legitimității solicitării actualului Fond Ortodox Bisericesc de retrocedare a celor 192.000 hectare de pădure. Discuții care, pe parcursul a cinci ore, s-au transformat aproape în totalitate într-un monolog al celor care susțin că actualul Fond Bisericesc din Bucovina are aceeași formă și structură ca înainte de cel de-al doilea război mondial și deci cererea de retrocedare poate fi soluționată în baza legii 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății. Invitațiile premergătoare întîlnirii de sîmbătă, făcute de autoritățile sucevene ca discuțiile pe marginea acestei teme să aibă un caracter strict juridic, au fost lăsate practic deoparte, multe din discursurile reprezentanților bisericii, cît și ale avocaților Fondului Bisericesc atingînd probleme politice cu critici la adresa fostei și actualei puteri. Cel care a avut un discurs extrem de dur la adresa actualei puteri și a modului în care autoritățile județene tratează cererea de retrocedare a celor 192.000 hectare de pădure a fost avocatul Vasile Lupu. Atît el cît și mai mulți reprezentanți ai Bisericii din Bucovina au încercat în timpul discuțiilor să prezinte istoricul Fondului Ortodox Român din Bucovina, de la înființare sa, în perioada administrării austro-ungare a Bucovinei, în anul 1786, și pînă la desființarea Fondului de guvernarea comunistă, în 1949. Vasile Lupu a ținut să sublinieze faptul că în mai multe rînduri, liderii Alianței D.A. s-au angajat să restituie cele 192.000 hectare de pădure către Biserica din Bucovina, „promisiuni care în momentul de față au fost uitate”. Lupu a spus astfel, că înainte de comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, liderii Alianței, printre care Traian Băsescu, Theodor Stolojan, și actualul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, s-au aflat împreună la Putna, unde au promis ferm că dacă vor cîștiga alegerile, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina își vor reprimi proprietățile. Demn de subliniat este și cuvîntul protopopului de Cîmpulung Moldovenesc, Aurel Goraș, care, în dorința sa de a arăta că actuala putere nu își respectă promisiunile făcute, a recunoscut că a făcut campanie electorală pentru Alianța D.A. „tocmai pentru că erau cei care spuneau că se vor ocupa de retrocedarea pădurilor către Biserică”. Pe de altă parte, avocatul Fondului Bisericesc, Vasile Tudor, a afirmat că în momentul de față „există o intenție vădită din partea reprezentanților statului de a tergiversa retrocedarea acestor terenuri. Acest lucru se întîmplă cel mai probabil din cauza unor interese economice. În anul 2004, Regia Pădurilor a încheiat două contracte cu două firme, pentru exploatarea lemnului din pădurile Bucovinei, pe o perioadă de 10 ani. Or, dacă pădurile ar fi date înapoi Fondului, aceste contracte nu ar mai putea fi duse la capăt și s-ar pierde anumite sume de bani”. Una peste alta, discuțiile de sîmbătă nu au avut o finalitate clară, fiecare dintre cele două părți, respectiv reprezentanții Bisericii și cei ai autorităților județene, în speță Comisia Județeană de Fond Funciar, rămînînd fermi pe poziții. Astfel, pe de o parte, se susține în continuare că actualul Bisericesc Ortodox din Bucovina are aceeași formă și structură ca înainte de 1945, iar de cealaltă parte, se spune că pentru a se putea retroceda cele 192.000 hectare de pădure, actuala fundație trebuie reorganizată.
Tensiuni și dezbateri fără sens legate de retrocedarea pădurii Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina
