Telescop, sutană și sombrero

El Clasico, Barça-Real… Ca la tenis, când publicul nepartizan trece de la sine de partea jucătorului mai slab cotat, am înclinat balanța preferințelor către nava avariată a galacticilor. Aceasta s-a înclinat mai abitir, cu cât arbitrul adăuga niscai contragreutăți pe talerul catalanilor. Cu toate astea, nu pot pune tunul exclusiv pe arbitru pentru rezultatul final, așa cum au făcut comentatorii noștri de la fața locului.
Totul a pornit de la acel penalty dictat la intervenția lui Roberto Carlos. Înainte de a-mi da și eu cu părerea în acest colț de pagină, am fost curios să văd reacțiile părților implicate, precum și a celor două jurnale partizane, din Madrid și Barcelona. Evident, site-ul Realului îl face varză pe Medina Cantalejo, a cărui prestație o numește funestă. În schimb, pe site-ul catalan e un haos total, cronicarul văzând parcă alt meci din înaltul tribunei. În viziunea sa, Van Bommel ar fi fost trântit în careu de Raul Bravo, iar Guti și Carlos ar fi luat galben pentru proteste, pentru ca mai apoi fundașul brazilian să vadă pentru același motiv al doilea galben (de fapt, a luat roșu direct). Mult mai multe pretenții de obiectivitate aveam însă de la jurnaliștii spanioli. Trimisul lui AS disecă profesionist faza cu pricina, spunând că Van Bommel intra în unghi, așa că intervenția prin alunecare a lui Roberto Carlos nu-și avea rostul, fapt de care fundașul și-a dat într-un târziu seama, retrăgându-și picioarele. Degeaba însă, fiindcă procedeul i-ar fi dat oricărui adversar ocazia de a plonja ca-n piscină, ceea ce olandezul a și făcut. În concluzie, totuși, simulare. În schimb, localnicul de la El Mundo Deportivo consemnează laconic că Ronaldinho înscrie din penalty, numește cartonașul roșu ca fiind autoeliminare și se limitează la a studia consecințele, care ar fi dus la ambiționarea jucătorilor Realului, în contrast cu automulțumirea indusă celor de la formația azulgrana.
Din punctul meu de vedere, acel penalty a fost ca o marfă vândută datorită ambalajului. Așa s-a văzut în direct faza: Roberto Carlos bagă o săniuță, Van Bommel ciupește mingea peste el, are loc un contact, olandezul cade, penalty. Nu cred că s-a revoltat cineva în acel moment, abia apoi comentatorii i-au sărit în cap arbitrului. Ce s-a văzut la reluare: Carlos comite o imprudență, adversarul său sesizează că își închide unghiul și nu va obține un avantaj consistent sărind coarda, așa că evaluează speculativ situația acceptând contactul și prăbușindu-se convingător. Ceva în genul lui Ronaldo, care era neîntrecut în trecut (îmi asum formularea!), când era ceva mai sprinten, în a-și lăsa anume un picior în spate pentru a provoca faultul. Rezumând, un pic meritul lui Van Bommel, un pic demeritul lui Carlos, peste care s-a suprapus lipsa de geniu a lui Medina. Căci numai dacă era genial acesta ar fi putut trece cu vederea (mai există și o categorie a celor care, fără a fi genii cu fluier, nu suflă în ele dacă nu sunt siguri). Asupra eliminării lui Carlos nu ne putem pronunța fiindcă numai destinatarii surdomuți al gesturilor lui Ronaldinho pot ști ce a fost la gura brazilianului! În schimb, echilibrarea deciziilor ar fi putut veni la acea ținere în careu la Ronaldo, dar atunci arbitrul a dat galben pentru simulare deși circumstanțele erau asemănătoare.
În fine, redau două savuroase formulări gazetărești, câte una de fiecare parte. Madrilenul face un joc de cuvinte între numele arbitrului, Cantalejo, și telescop (catalejo), ieșind un fel de “Medina Telenscop care nu are telescop”! Iar catalanul îl echipează ironic pe Guti cu sutană și sombrero pentru a evita pe viitor ca mingea să-i fie strecurată printre picioare (autor Ronaldinho) sau să-i survoleze freza (autor Deco)!