Dezbaterea privind taxa fast food a avut toate picanteriile „întrunirilor serioase” din România, de la statistici sumbre privind creșterea numărului de copii obezi, vaccinul împotriva cancerului de col uterin, plăcinta dobrogeană, până la grăsimi din care pe vremuri se făcea săpun, iar azi mezeluri.
Ministerul Sănătății a organizat, joi, o dezbatere publică privind instituirea unei contribuții care să descurajeze consumul alimentelor cu conținut crescut de sare, grăsimi, zahăr, cu aditivi alimentari. Dezbaterea a fost solicitată de către Romalimenta, Rompan și Asociația Patronală Română din Industria Laptelui.
Discuțiile, începute într-o notă liniștită, cu statistici sumbre privind creșterea numărului de copii obezi și supraponderali, decesele în rândul adulților cauzate de bolile asociate alimentației nesănătoase, au ajuns la o posibilă dispariție a plăcintei dobrogene și a celebrelor poale-n brâu, la un iminent conflict cu americanii, patroni ai marilor lanțuri fast food, la vaccinarea împotriva cancerului de col uterin și aditivii alimentari, în final încheindu-se nostalgic, cu gândul la vremurile când grăsimea animală era folosită numai la săpun, iar azi are un loc de cinste în mezelurile de toate felurile și în cârnați.
Toți vorbitorii păreau interesați de sănătatea românilor, mai mult chiar, marii producători de alimente au amintit de sutele de mii de euro pe care îi plătesc pentru susținerea unor programe privind alimentația sănătoasă.
O nouă taxă va descuraja consumul alimentelor nesănătoase?
Cu certitudine, Ministerul Sănătății are nevoie de bani și poate o nouă taxă ar putea aduce ceva sume la buget, așa cum s-a întâmplat în cazul taxei pe viciu inițiate de fostul ministru liberal Eugen Nicolăescu.
Dar unde ajung acești bani? Se întorc oare la programele de sănătate, așa cum s-ar dori? Greu de crezut, în condițiile în care autoritățile au recunoscut că, la sfârșitul lui 2009, taxa pe viciu nu a mai ajuns la Sănătate.
În ce măsură o nouă taxă va descuraja consumul alimentelor nesănătoase? La fel de greu de spus, în condițiile în care copiii nu sunt educați de părinți în acest sens, iar la școală nici atât.
Mai mult, produsele de tip fast food sunt avizate de autorități. „Dacă sunt nesănătoase, de ce au autorizație de punere pe piață, de ce sunt găsite în magazine, de ce nu există un control al pieței de alimente contrafăcute și este mai importantă acum o nouă taxă?”, au întrebat producătorii, care sunt convinși că această nouă taxă încurajează evaziunea fiscală și crește numărul șomerilor din industria alimentară.
Reprezentanții Romalimenta au spus un nu hotărât taxei pe fast food. Mai mult, s-au temut că taxa va viza produsele care au aditivi alimentari. În condițiile în care românii dau mai mult de jumătate din bani pe mâncare, taxa acesta îi va face să mănânce alimente ieftine și implicit proaste, au fost de părere reprezentanții producătorilor.
Și patiserii se tem de taxa pe fast food, care ar putea afecta producția de plăcintă dobrogeană și, mai ales, ne-ar putea pune „în conflict cu americanii, patroni ai marilor lanțuri fast food”.
Silvia Bucur, un reprezentat al societății civile, a fost de părere că în locul taxei pe alimente s-ar putea crea alianțe care să militeze pentru alimentația sănătoasă, mai ales la copiii de 9-12 ani, vârstă la care se deprind obiceiurile alimentare.
„Nicăieri în Europa nu există taxă pe alimente nesănătoase, pentru că nimeni nu autorizează așa ceva”, a mai spus Bucur.
Un alt reprezentat al societății civile nu ar fi de acord cu taxarea produsului finit, ci doar a aditivilor.
Alții au anunțat că se opun vaccinării, mai ales a celei împotriva cancerului de col uterin, iar reprezentanții Camerei de Comerț Americane susțin programele de educație, nu și taxa pe fast food.
Dincolo de discuții, lucrurile par foarte clare. Legislația din România permite ca în mezeluri să existe o cantitate mare de grăsimi, dublu decât ar fi necesar.
„Înainte vremuri, din grăsimea animală, total nesănătoasă, se făcea săpun. Acum, fabricantul nu vrea să piardă nimic. O pun în mezeluri. Grăsimea animală ne aduce doar calorii foarte multe și noi nu avem nevoie de calorii, pentru că suntem sedentari. Toate mezelurile au în compoziție o cantitate mare de grăsimi. De exemplu, parizerul are 10 la sută proteine și 20 la sută grăsimi. La fel și cârnații. Nu este normal ca în alimente să fie cantitate mai mare de găsime și mai mică de proteine. Poate industria alimentară ar trebui să scoată pe piață și produse dietetice, cu concentrație mai mică de grăsime”, a spus profesorul Sebastian Dumitrache, de la Institutul de Sănătate Publică.
Și secretarul de stat în Ministerul Sănătății Adrian Streinu-Cercel este de părere că trebuie să reînvățăm să ne hrănim, fără alimente care „umflă abdomenul și nu au nici o valoare nutritivă”.
„Nu ne propunem să taxăm carnea și produsele din carne, brânza, laptele sau ouăle, nici pizza sau shaorma. Comisia de nutriție a Ministerului Sănătății va gândi ce se poate face cu alimentele cu grăsime mare, dulciuri hiperconcentrate și băuturi carbogazoase, altele decât apele minerale sau sucurile naturale”, a subliniat secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, precizând că trebuie analizate cel puțin 40.000 de produse.
Autoritățile vor taxa pentru că ar descurajeze consumul alimentelor nesănătoase, cei din industria alimentară spun că aceasta va duce la creșterea prețurilor la alimente și la disponibilizarea unor angajați din domeniu.
Taxa pe fast food s-ar încadra pe ideea că cine vrea să mănânce nesănătos plătește în plus pentru sănătate. Cum însă multe alimente sunt din categoria celor taxabile pentru conținutul lor, producătorii nu o văd cu ochi buni. Mai rămâne și întrebarea dacă banii ce vor fi încasați din această taxare ajung în final la cei care se îmbolnăvesc și au nevoie de îngrijire medicală.
Fiind o taxă foarte contestată de cei din industria alimentară, s-ar putea ca, în final, ea să nu fie aprobată. Cu certitudine, însă, pornind de la discuțiile de joi, autoritățile ar trebui să gândească o strategie prin care grăsimile nesănătoase să se întoarcă în industria cosmetică, iar alimentele să aibă mai multe ingrediente bune pentru organism.
