Tarhana cu legume

Aceste paste sunt complet diferite de ceea ce se numește ”tarhana” prin Banat și Ardeal. Sunt niște delicioase paste din aluat ușor fermentat, cu multe legume, fără ou, care se pot păstra fie uscate, fie congelate și din care se pregătește foarte repede o ciorbă delicioasă, consistentă și revigorantă. Ciorba tarhana pregătită cu aceste paste seamănă bine la gust cu preparatul turcesc cu acest nume, iar rețeta acestor paste de casă este, cel mai probabil, de inspirație turcească sau grecească.
Avem nevoie de:
1-2 ardei Kapia sau gogoșari roșii, 2 ardei iuți, o ceapă mare, o cutie mică de pastă de tomate ( 70g), 200 g năut fiert din conservă, 400 ml iaurt natural, 4-5 căni făină de grâu, 100 ml ulei (preferabil de măsline), mentă uscată, praf de chimion și sare după gust, opțional 2 căței de usturoi.
Preparare:
Tocăm fin ardeii fără cotoare și semințe și ceapa și le punem la fiert la foc mic, acoperite parțial, pentru 20-30 de minute cu o cană de apă, uleiul, pasta de tomate, sare și condimentele, usturoiul mărunțit, dacă folosim. Trebuie să se înmoaie bine toate. Între timp scoatem pielițele de pe boabele de năut fiert, operațiune ce se face ușor dacă prindem cu trei degete fiecare bob și strângem ușor. Sfărâmăm boabele grosier cu o furculiță și adăugăm terciul în sosul de ardei chiar înainte de a închide sursa de căldură. Cât încă este călduț totul, cu un mixer vertical sau în blender transformăm totul în pastă foarte fină. Lăsăm să se răcească de tot, amestecăm iaurtul în compoziție și 1-2 căni de făină, acoperim cu folie alimentară și ținem vasul la loc cald 3 zile. În acest timp aluatul va fermenta precum o maia și trebuie bine amestecat o dată pe zi. După acest interval frământăm respectiva maia cu făină albă câtă e necesară ca să se formeze un aluat. Cantitatea diferă în funcție de tipul de paste dorit. Dacă vrem tăieței sau pătrățele, aluatul trebuie să se poată întinde foaie de 2 mm, care se presară cu făină, se taie, se lasă 15 minute să se zvânte, se scutură de făină, se pun pastele în pungulițe și se congelează. Dacă vrem tarhana clasică sau ”frecăței”, adăugăm mai multă făină, ca să iasă un aluat tare, ce se poate da prin răzătoare. Radem aluatul într-un vas cu făină, amestecăm periodic bucățelele cu făină, ca să nu se lipească, apoi le răsfirăm pe tăvi cu hârtie și le uscăm la temperatura camerei sau în cuptorul abia călduț, ca pe tăiețeii de casă obișnuiți. Pastele bine uscate le păstrăm în borcan cu capac, la rece, și pot fi folosite chiar și după un an dacă au fost păstrate corect și bine uscate. Procedeul pare laborios, dar în realitate nu e mai complicat decât pregătirea unor tăiței de casă obișnuiți. Pentru a pregăti din ei ciorba tarhana, dizolvăm puțină pastă de tomate cu un litru de supă de pui (poate fi și din cubulețe din comerț), iar când fierbe punem o cană de paste (dacă folosim uscate, le hidratăm prealabil 30 de minute cu supă sau apă călduță). Pastele fierb destul de repede și trebuie să avem grijă să nu le clocotim prea mult, ca să nu se desfacă. Servim ciorba caldă, cu oțet, ulei și piper din care mesenii își adaugă după preferință deasupra. Este delicioasă și are un gust special, care nu seamănă cu nimic altceva.