Meșterul cioplitor Toader Ignătescu organizează în aceste zile, la cabana sa de pe malul pârâului Bucovăț, împreună cu Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” Iași și Asociația “Eudemos” Suceava, cea de-a IX-a ediție a Taberei de creație a meșterilor populari de la Păltinoasa.
Meșteri populari, artizani și artiști consacrați, din România și din Republica Moldova, și tineri învățăcei
Ediția din acest an, care reunește 13 meșteri populari, artizani și artiști consacrați din România și din Republica Moldova și opt tineri învățăcei (de la școlari, la studenți), a intrat în desfășurare imediat după ce s-au încheiat Zilele Humorului 2013.
Organizată de la prima ediție cu fonduri exclusiv private, fără implicarea și susținerea unor instituții culturale bugetare, tabăra de la Păltinoasa constituie un exemplu de tenacitate și continuitate creativă în perimetrul bucovinean, fiind totodată un model demn de urmat, un exemplu prin care o inițiativă particulară poate avea rezultate concrete, dacă cei care colaborează și se străduiesc s-o pună în practică își conjugă eforturile armonios și găsesc împreună soluții de rezolvare pentru problemele cu care se confruntă.
Meșterii și-au exersat fiecare meșteșugul, dar au avut și curajoase experiențe creative
Tabăra din poiana însorită de la Păltinoasa i-a strâns laolaltă pe artiștii și meșterii populari Toader Ignătescu, Silvia Cozmîncă, Bolek Majerik, Ștefan și Anișoara Ciumașu, Vitalie și Galina Grumeza, Grigore Posternac, Avram Roșca, Liviu Șoptelea, Dan Horgan, Natalia Cangea și Leonte Năstase, precum și pe tinerii Irina Ignătescu, Smaranda Cozmîncă, Bianca și Felicia Drob, Teodora Buculei, Alexandra Măcărescu, Cozmin și Radu Manolache, care timp de o săptămână și-au exersat fiecare meșteșugul, dar au avut și curajoase experiențe creative.
Este cazul graficianului satiric Leonte Năstase, care, după ce a făcut portretele tuturor participaților, a lăsat creionul și pastelurile și a trecut la cioplitul în lemn, lucrarea sa, un tors feminin, fiind deja programată pentru a fi expusă, la începutul săptămânii care urmează, la Expoziția Filialei Constanța a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Sculptură în gresie, lemnărit, icoane de vatră și peisaje marine
Dacă sculptorul Bolek Mejerik, din Pleșa, a realizat, în câteva zile, portretul unui dac sculptat într-un bloc de gresie de circa 800 de kg, meșterii cioplitori basarabeni Ștefan Ciumașu (care a sculptat în lemn un stindard dacic, pe care l-a înălțat în centrul taberei alături de tricolorul românesc), Vitalie Grumeza, Grigore Posternac, împreună cu amfitrionul Toader Ignătescu și cu sculptorul Avram Roșca, din Bălăceana, înarmați cu drujbe, topoare și dălți, au făcut câteva piese de mobilier rustic (mese și bănci), lăsându-l pe bârlădeanul Dan Horgan să lucreze în liniște la icoanele sale de vatră, care, așezate sub hornul vetrei, păzesc casa de spiritele rele.
O notă aparte a făcut pictorul Liviu Șoptelea (care, cu câteva zile în urmă, și-a susținut lucrarea de dizertație pentru masterul de conservare-restaurare susținut la Academia de Arte „George Enescu” Iași cu tema „Lumina, de la aspirația spre absolut, la factor de degradare”), care, eliberat de emoțiile și tensiunile examenului, a pictat pe pânză peisaje marine.
Împletituri din fibre vegetale, podoabe din dantelă, șiraguri cu clopoței din pănuși de porumb
Silvia Cozmîncă, președinta Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului” Iași, unul din finanțatorii și participanții constanți ai acestei tabere, a strâns în jurul ei toată suflarea feminină a taberei (mai puțin pe Anișoara Ciumașu, care, ca maistru în bucătăria tradițională, a pregătit masa pentru meșteri), într-unul din cele două cerdacuri ale casei de vacanță.
Alături de ea lucrau la realizarea unor împletituri din fibre vegetale (brățări, cordoane, trăistuțe, suporturi de ghivece de flori) ucenicele Irina Ignătescu, Smaranda Cozmîncă, Teodora Buculei și Alexandra Măcărescu. Tot în umbra cerdacului se aflau Galina Grumeza, care le iniția pe ucenicele sale, Bianca și Felicia Drob, în realizarea unor podoabe din dantelă, din fire de bumbac și mătase (în tehnica frivolite), și Natalia Cangea, din Criuleni – Republica Moldova, care împletea din pănuși de porumb „cununi cu perechi” („care aduc belșug în casă, dragoste și înțelegere”), șiraguri cu clopoței (care simbolizează zilele săptămânii), păpuși, căluți și panouri cu flori.
*
Tabăra meșterilor populari de la Păltinoasa, care va avea mâine un moment festiv de înmânare a diplomelor de vrednicie și de participare, va fi urmată de o altă acțiune de gen, o tabără de artă naivă, care va reuni, pe malul înverzit al pârâului Bucovăț, creatori de artă naivă din mai multe județe ale țării.
