Surprize – surprize!

Un studiu relativ vechi (2005) intră abia acum în atenția comentatorilor. Se intitulează „Educația informală și mass-media” și este datorat Institutului de științe ale educației, care, astfel, își justifică oarecum existența: dacă n-are cum influența direct și efectiv starea culturală a nației, barem să-i detecteze principalele linii directoare, într-o analiză de stadiu soldată, cum se va vedea, cu destule surprize. Principala țintă a investigației este elevul de clasa a X-a, raporturile lui cu mass-media, dar și cu ceilalți factori constitutivi ai „educației informale”. Constatările nu-s deloc îmbucurătoare și ne temem că, din 2005 până acum (de fapt, din 2004, când s-a efectuat cercetarea), trendul a gravitat și mai apăsat către zona subculturii suverane. 36% dintre subiecții intervievați declară că n-au citit nici o carte în ultimele trei luni; dacă adăugăm și procentajul non-respondenților (7,4%), rezultă cifra de 43,4%: aproape jumătate din totalul tinerimii investigate n-a deschis o carte într-un întreg trimestru – în timp ce același eșantion de elevi din Franța raportează lectura a 50 de cărți anual, deci, aproape una pe săptămână!
De altfel, 35,8 din ai noștri tineri consideră că școala „nu contează, ci numai abilitatea de a face bani din orice.” Cele mai citite reviste, la respectiva categorie de vârstă și studii: „Bravo” (38,8%), „Cool girl” (20,8%), „Popcorn” și „Bravo girl.” Emisiunile preferate la TV: Cronica cârcotașilor, Teo, Vacanța mare, Ciao Darwin!, De trei ori femeie”, Surprize-surprize (unele, între timp, decedate; odihnească în pace!). Autorii cercetării constată că „există o preferință pentru umorul gros, fără perdea” și că „peste jumătate din populația de elevi nu diferențiază un enunț despre un fapt de un altul, care afirmă o opinie și aproape 2/3 nu sesizează ideea principală dintr-un text.”
Toată prețuirea, în schimb (69%) pentru emisiunile TV marcate de trivialitate și violență. Importanța și prețuirea acordate unor valori fundamentale se traduc, cifric, astfel: 49,8% consideră adevărul doar „oarecum important”, 41% binele, de asemenea, numai „oarecum important”, și 55,6% cinstea, „oarecum importantă”. Valorile ierarhizate, în ordine, de profesori: adevăr, dreptate, cinste, responsabilitate, libertate, muncă. Elevii au altă ordine: bani, libertate, plăcere, iubire, dreptate, putere. Drept pentru care pare logică orientarea nu către modele din lumea dascălilor (doar 4,7%), ci din aceea a divertismentului!
Am văzut, mai sus, cât de puțin se citește. Dar și acest puțin, din ce se constituie? 20,1% din literatură clasică română și universală, 11,4% din literatură de consum și doar 0,9% literatură contemporană română și universală. Ordinea în care sunt preferate emisiunile TV: 1 – jocuri, concursuri, umor, divertisment; 2 – filme seriale; 3 – trupe muzicale (rap, hip-hop ș.a.): 4 – sport; 5 – manele. Pe ultimele locuri (6-7) talk-show-urile pe teme de economie, cultură, politică etc.
Consecință sau nu, 52% dintre profesori observă lipsa motivației elevilor pentru a învăța, 43% sunt oripilați de indisciplina și de lipsa de respect față de dascăli, 12,9% constată flagranta inexistență a unui sistem de valori, ca și absența interesului pentru cultură. Orice astfel de cercetare sociologică exprimată, statistic, prin valori cifrice, posedă cuvenita marjă de eroare.
Dea Domnul să fie cât mai mare!