Mii de persoane s-au „mutat” în ultimii ani cu acte în regulă în județul Suceava, după ce au dobândit cetățenia română. Cea mai mare parte dintre ei sunt cetățeni ucraineni din regiunea Cernăuți, care au solicitat și au obținut cetățenia română și au acum domiciliul în județul Suceava sau dețin un pașaport românesc pentru cetățeni români cu domiciliul în străinătate. Printre ei sunt mulți care nu știu nici măcar câteva cuvinte în românește și care sunt nevoiți acum să învețe limba de la „zero”. În ultimii ani, populația județului a crescut în mod artificial cu numărul celor care au dobândit domiciliul în Suceava, dar numai pe hârtie și nu au locuit niciodată aici. Războiul din Ucraina și problemele economice, precum și dorința de a circula liberi în Europa îi fac pe cetățenii ucraineni din regiunea Cernăuți să bombardeze autoritățile din Suceava cu cereri de redobândire a cetățeniei române și la începutul noului an.
La ghișeele Autorității Naționale pentru Cetățenie din Suceava, zeci de cereri sunt depuse zilnic de cei care vor să ia cetățenia română, pierdută odată cu dramaticele schimbări teritoriale ce au avut loc în timpul războiului. Cei care au avut strămoși în aceste teritorii care au aparținut cândva României au șansa să redevină români dacă reușesc să dovedească descendența prin acte și învață limba română. După luni de zile de așteptare, odată cu testul de limbă, depunerea jurământului și primirea Certificatului de Cetățenie Română, ei depun dosarele la Serviciul de Stare Civilă din cadrul Direcției Municipale de Evidență a Persoanelor Suceava, pentru transcrierea documentelor și obținerea actelor românești de identitate. Aceste acte de identitate pot fi, după caz, pașaport românesc pentru cei cu domiciliul în străinătate (Ucraina) sau carte de identitate pentru cei care își găsesc un domiciliu stabil în Suceava.
Solicitanții sunt cetățeni ucraineni din regiunea Cernăuți, mulți dintre ei necunoscători de limbă română
La Autoritatea Națională pentru Cetățenie din Suceava lista cu cei înscriși se face la primele ore ale dimineții. Zeci de nume apar pe hârtia agățată pe ușa de la intrare, iar solicitanții vin și depun actele pe rând, la cele două birouri disponibile. Afară, așteptând în fața clădirii l-am găsit pe Anatol, un bărbat de 50 de ani, tată a șase copii. Starea de război din Ucraina i-a șters orice speranță la o viață mai bună și a venit din Cernăuți la Suceava ca să ceară cetățenie. Speră astfel că va găsi de lucru în altă țară și îi va pune la adăpost pe ai lui.
„Vedeți ce se întâmplă în Ucraina din cauza războiului. E foarte greu, mai ales că s-au ridicat dolarul și euro. Era 8 grivne dolarul și acum e 26 de grivne, e deosebire mare, nu? Salariile tot așa au rămas în grivne, cum erau, 1.000 de grivne. Asta înseamnă 20, 30 de dolari. La război dacă trebuie, mergem. Pe mine nu m-au luat că am șase copii, și mici… Tinerii care se duc mor degeaba și nu știi pentru ce”, ne-a povestit Anatol.
Chiar dacă termenul de redactare a Certificatului de Cetățenie e destul de mare, de aproape un an, oamenii sunt dispuși să aștepte. Circulația greoaie cu vize spre România și perspectiva unui loc de muncă în străinătate îi fac pe mulți să uite de timpul lung de așteptare și de alte inconveniente ce apar la depunerea dosarelor. Ei trebuie să dovedească prin acte că au descendență din cei născuți pe teritoriul României din perioada interbelică. Cei care vor și carte de identitate românească trebuie să facă și dovada unui domiciliu în România, altfel eliberându-li-se doar pașaport românesc cu domiciliul în străinătate.
Eduard, unul dintre cei care așteptau la coadă, ne povestește: ”După ce ai depus dosarul, poți aștepta și un an de zile, după cum se prelucrează datele la București. Dacă vrei să faci buletin și dacă nu ai bani să-ți cumperi casa ta, atunci trebuie să cauți un spațiu, la cineva care te ia în spațiu. Atunci poți să-ți faci buletin, altfel nu. Oricum când merg la depus jurământul, toți trebuie să citească în limba română, să știe măcar elementarul: locul nașterii, domiciliul, bună ziua, mulțumesc, la revedere, semnați. Asta știu toți. Care nu știu, nu trec, îi respinge.”
Unii dintre cei care depun aceste acte nu știu deloc limba română. Oxana are 27 de ani și este din zona Cernăuți. Chiar dacă are descendență românească, ea a pierdut legătura cu limba vorbită de strămoșii ei si va trebui să o învețe pentru a-și lua noua cetățenie.
„Nu, știu numai rusește și ucrainește. Dar, sigur, voi învăța. Vreau să vin să trăiesc aici și îmi caut un bărbat”, ne-a povestit Oxana prin translator. De altfel și profesorii de limba română de regiunea Cernăuți sunt acum la mare căutare, tocmai datorită solicitărilor crescute de învățare a limbii române din partea solicitanților de cetățenie.
Chiar dacă vârful de cereri pentru cetățenie a fost atins în 2014, de la începutul anului sunt tot mai mulți cei care îngroașă cozile la depunerea de noi cereri
La Primăria Suceava, după dobândirea Certificatului de Cetățenie, se fac transcrierile actelor de identitate ale celor veniți din Ucraina și Republica Moldova. Ei au nevoie de noi certificate de naștere și coduri numerice personale, practic înregistrarea lor concretă ca cetățeni români. De când a început transcrierea documentelor la Starea Civilă a Primăriei Suceava, din vara anului 2013, volumul de muncă al personalului de aici a crescut considerabil, cu aproape 200% față de anii de dinainte, aproape jumătate din activitate fiind ocupată în acest domeniu. Chiar dacă cererile pentru dobândirea cetățeniei curg în continuare, vârful solicitărilor a fost atins în anul 2014. „Noi am limitat primirea documentelor conform unor programări făcute trimestrial. O dată la trei luni solicitanții își pot programa online cererea de transcriere a certificatelor de naștere sau de căsătorie. Chiar dacă la Autoritatea Națională pentru Cetățenie se depun multe cereri zilnic, la noi activitatea este un pic mai degajată și nu mai este afluxul puternic din anul de vârf 2014”, ne-a relatat Tatiana Maxim, director executiv la Direcția Municipală de Evidența Persoanei.
Dosarul întocmit după transcrierea documentelor la Starea Civilă ajunge apoi spre avizare la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Suceava, unde s-a înregistrat și aici o scădere a numărului de cereri depuse de cetățenii străini, pentru obținerea certificatelor de stare civilă românești. „În cursul anului 2014 au fost emise de către Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor 5.046 de avize, în vederea întocmirii actelor de naștere sau de căsătorie în aceste situații, comparativ cu 2015, când au fost emise 3.143 de avize”, ne-a transmis printr-un comunicat Paul Baban, directorul executiv al Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Suceava.