Program de screening

Sucevencele, testate gratuit pentru depistarea cancerului de col uterin, până la finele anului



Probele recoltate pentru examenul citologic Babeș-Papanicolaou vor fi lucrate la două spitale, Suceava și Fălticeni
Probele recoltate pentru examenul citologic Babeș-Papanicolaou vor fi lucrate la două spitale, Suceava și Fălticeni

Programul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin implementat de Ministerul Sănătății va debuta la Suceava până la finele anului, după ce startul acestei acțiuni a fost amânat de mai multe ori. Programul se va desfășura în toată țara, pe o perioadă de cinci ani, și își propune scăderea numărului de decese cauzate de cancerul de col uterin prin depistarea leziunilor în fază cât mai incipientă și orientarea pacientelor spre centre de diagnostic și tratament. Pentru ca programul să fie unul de succes este nevoie de implicarea spitalelor, dar și a medicilor, de familie, anatomie-patologică, de planning familial și obstetrică-ginecologie. În județ, două spitale sunt eligibile pentru derularea screeningului, cel de la Suceava și cel din Fălticeni, care au, așa cum cere Ministerul Sănătății, cabinete de obstetrică-ginecologie și laboratoare de analize medicale în domeniul citologiei. Pe de altă parte, până în prezent, un număr destul de mare de doctori, majoritatea de medicină primară, s-au arătat interesați să ia parte la program, chiar dacă banii pe care îi vor primi pentru serviciile oferite femeilor care vor să beneficieze de analize în mod gratuit nu sunt foarte mulți.
Femeile între 25 și 64 de ani, cu sau fără asigurare medicală, așteptate la testare
Directorul executiv adjunct medical al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a explicat că ceea ce se dorește prin acest program este ca femeile să aibă ocazia să depisteze, în urma analizelor efectuate gratuit, dacă suferă de cancer de col uterin sau de alte afecțiuni ce le-ar pune viața în pericol. De asemenea, se dorește creșterea gradului de informare a populației, pentru utilizarea serviciilor de screening ca metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane care nu prezintă nici un simptom. Screening-ul pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin reprezintă de fapt examenul citologic Babeș-Papanicolaou care, în orice cabinet particular sucevean, costă 70 de lei. De această analiză medicală gratuită pot beneficia toate femeile peste 25 de ani, indiferent că sunt sau nu asigurate medical, dar care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, sunt asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin. Testarea în cadrul programului se va opri la femeile care au împlinit vârsta de 64 de ani, numai dacă acestea au ultimele trei frotiuri cervicale Babeș-Papanicolaou normale. Nu sunt eligibile femeile care prezintă absența congenitală a colului uterin sau histerectomie totală pentru afecțiuni benigne. De asemenea, nu pot fi testate în regim de gratuitate femeile cărora li s-a pus anterior diagnosticul de cancer de col uterin sau de alte forme de cancer genital.
Un calcul făcut de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava arată că, în județ, sunt eligibile pentru testare circa 250.000 de femei.
Medicii, chemați la instruire pentru ca programul să se poată desfășura ca la carte
În județ, a arătat dr. Cătălina Zorescu, programul va începe efectiv după ce spitalele eligibile din Suceava și Fălticeni, care se află în faza de strângere a documentației necesare, vor trimite dosarul la unitatea regională coordonatoare a programului, respectiv Institutul Oncologic Iași, pentru obținerea avizului de includere în circuit. Cele două spitale vor încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, iar la rândul lor doctorii vor trebui să intre în contract cu una dintre aceste unități eligibile pentru program. Între timp, a început instruirea medicilor de familie care și-au exprimat opțiunea de a participa la program, aceștia reprezentând pionul principal în acțiunea de screening și urmând să se ocupe îndeosebi de consiliere și informare.
Totuși, doctorii de familie nu sunt obligați să se limiteze la propagarea informației medicale în rândul pacientelor, ci pot face și recoltările de probe, cu condiția să aibă o minimă dotare de specialitate în cabinet. Dacă nu, de recoltarea unui frotiu cervical Babeș-Papanicolaou se vor ocupa specialiștii în planning familial și obstetrică-ginecologie.
Scopul analizelor ginecologice gratuite: mai puține femei bolnave
După validarea furnizorilor, Direcția de Sănătate Publică Suceava va pune la dispoziția medicilor de familie intrați în program formularele speciale care vor reprezenta biletul de trimitere pentru persoana intrată în screening. Se recomandă ca mobilizarea femeilor eligibile în vederea consilierii, consultării și recoltării să se facă în luna de naștere a fiecăreia. Dacă o pacientă dorește testarea, dar medicul ei de familie nu participă la programul de screening, atunci poate apela la oricare alt doctor de familie. Sumele alocate programului sunt, după cum a informat dr. Cătălina Zorescu, de 80 de lei pentru spital, 15 lei pentru medicul de familie, 27 de lei pentru medicul recoltator, 38 de lei pentru anatomo-patolog și 10 lei tot pentru spital, pentru managementul cazului. Banii sunt virați de Ministerul Sănătății prin Casa de Asigurări de Sănătate.
Anual, în România, peste 3.400 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, nemiloasa boală devenind o problemă de sănătate publică cu costuri sociale importante, având în vedere incidența crescută: este a doua cauză de mortalitate prin cancer în țară.
Situația cazurilor de cancer de col uterin în ultimii zece ani, în județ
În județ, numărul femeilor bolnave de cancer de col uterin este îngrijorător, mai ales că majoritatea cazurilor sunt descoperite tardiv, în stadii avansate, arată o statistică întocmită de Direcția de Sănătate Publică și dată publicității ieri, de purtătorul de cuvânt al instituției, Adrian Popescu.
Potrivit datelor centralizate de DSP, evoluția îmbolnăvirilor în ultimii zece ani este următoarea: 2001 – 95 de cazuri (dintre care 31 în fază curabilă), 2002 – 91 de cazuri (36 în fază curabilă), 2003 – 74 de cazuri (24 în fază curabilă), 2004 – 85 de cazuri (23 în fază curabilă), 2005 – 107 cazuri (29 în fază curabilă), 2006 – 95 de cazuri (34 în fază curabilă), 2007 – 86 de cazuri (28 în fază curabilă), 2008 – 96 de cazuri (30 în fază curabilă), 2009 – 88 de cazuri (36 în fază curabilă), 2010 – 132 de cazuri (30 în fază curabilă), 2011 – 74 de cazuri (24 în fază curabilă).