Suceava, zonă critică sub aspectul poluării

– Măsurătorile efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului, în 2006, relevă faptul că municipiul Suceava este o zonă extrem de poluată cu pulberi și mercaptani
– Cele mai mari surse de poluare din Suceava sunt societățile AMBRO și Termica, un factor important de poluare a aerului fiind și groapa de gunoi a municipiului
– Amenzile aplicate de Garda de Mediu Suceava, în 2006, unele depășind valoarea de un miliard de lei vechi, nu au reușit să stopeze creșterea valorilor la emisiile de metale grele
Este un lucru știut că aerul respirat de locuitorii municipiului Suceava este departe de a avea calitatea necesară unui trai sănătos. Emisiile de substanțe precum mercaptanul, metalele grele, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul sau pulberile „au otrăvit” plămânii sucevenilor pe tot parcursul anului 2006. Mărturie stau rezultatele testelor efectuate de Agenția pentru protecția Mediului (APM) Suceava, în mai multe zone ale municipiului Suceava.
Din cele 363 de concentrații medii zilnice măsurate în anul 2006, pentru concentrațiile de pulberi, 101 au depășit valoarea zilnică (inclusiv marja de toleranță) pentru protecția sănătății umane, în condițiile în care nivelul legal acceptat nu trebuie să fie depășit de mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic. De altfel, nivelul normal de pulberi din aer a fost depășit în fiecare an, în perioada 2000-2006, iar specialiștii spun că nivelul lor este din ce în ce mai mare.
Aceiași specialiști susțin că, în Suceava, poluarea cu pulberi a atmosferei provine din surse precum arderile de combustibili solizi (cărbuni, deșeuri lemnoase), lichizi (în principal păcură) și gazoși (gaz natural) în industria energetică și în instalații de ardere neindustriale, industria de prelucrare (cazane industriale, fabricarea sticlei), producerea celulozei și hârtiei, stațiile de preparare mixturi asfaltice, industria alimentară (fabricarea berii, pâinii etc.) și incinerarea deșeurilor. Cel mai grav aspect în ceea ce privește pulberile este faptul că ele pot conține particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfați, dar și alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.
Fluctuațiile anuale ale emisiilor de pulberi s-au datorat modului de funcționare discontinuu sau chiar sistării temporare sau permanente a unor activități. Surse importante de emisie a pulberilor sunt și circulația rutieră, demolările și construcțiile, încălzirea individuală a spațiilor de locuit, comerciale sau instituționale. Starea tehnică și de salubritate necorespunzătoare a arterelor rutiere și a zonelor pietonale din Suceava reprezintă de asemenea o cauză a menținerii unor concentrații crescute de pulberi în atmosferă, în special în perioadele de vară și în cele deficitare în precipitații. Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătății umane este de iritare a ochilor și sistemului respirator, de scădere a rezistenței la infecții, un efect mai dăunător având cele cu compoziție chimică periculoasă.
– Metilmercaptanul nu creează doar disconfort din cauza mirosului urât, ci și amețeli sau stare de greață
Odată cu reluarea activității societății AMBRO, în septembrie 2006, aerul din municipiul Suceava a devenit greu de respirat, mai ales în zona Burdujeni. Nu de puține ori valoarea acceptată pentru emisiile de mercaptan, identificată în aer, a fost depășită de zeci de ori. În perioada septembrie-decembrie 2006 limita zilnică maximă admisă a fost depășită în ambele stații de monitorizare ale APM Suceava (Cuza Vodă – Școala „Miron Costin” și Suceava centru – Liceul de Artă) la peste 60% din numărul de măsurători. Concentrațiile maxime determinate în acest interval au fost de 0,00526 mg/m3 în stația Cuza Vodă și respectiv de 0,00472 mg/m3 în stația Suceava-centru, în condițiile în care nivelul maxim acceptat este de 0,00001 mg/mc, apropiat de pragul olfactiv. Paradoxal, deși uneori mirosul de mercaptan este greu de suportat, măsurătorile indică faptul că, în comparație cu anul 2000, vârfurile de poluare cu mercaptani au coborât semnificativ, reprezentanții societății AMBRO punând acest aspect pe seama lucrărilor de retehnologizare efectuate și a măsurilor de depoluare și incinerare a gazelor reziduale cu conținut ridicat de mercaptani realizate. Concentrațiile maxime anuale foarte mari înregistrate în unii ani s-au datorat unor avarii, opririi și repornirii unor instalații tehnologice ale societății AMBRO, ce au condus la emisii necontrolate de gaze reziduale cu concentrații ridicate de mercaptani în aer, favorizate adesea și de calmul atmosferic sau de prezența ceței.
Deși subiectul emisiilor necontrolate de mercaptan a iscat dispute între opinia publică suceveană și specialiștii în producerea celulozei și hârtiei, nimic nu este clar în ceea ce privește efectele pe care le poate produce acest gaz asupra sănătății. Metil mercaptanul este un derivat organic al hidrogenului sulfurat, cu miros neplăcut, rezultat din procese industriale. Potrivit Agenției pentru substanțe toxice și monitorizarea epidemiilor, din Statele Unite, din păcate, se știe destul de puțin despre efectele pe care acest gaz le are asupra sănătății. Singurul lucru cert este că expunerea prelungită la concentrații foarte mari de mercaptan provoacă anemii puternice. Nu există însă nici un indiciu că acest gaz ar fi o substanță cancerigenă.
– În plămânii sucevenilor au ajuns și substanțe precum dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac sau compuși organici volatili nemetanici
Deși testele efectuate de APM nu au indicat depășiri majore ale valorilor acceptate, aerul din municipiul Suceava a fost poluat și cu substanțe precum dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac sau compuși organici volatili nemetanici.
Emisiile de substanțe acidifiante și eutrofizante pe teritoriul municipiului Suceava provin în principal din arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice și termice, în principal instalațiile mari de ardere, fabricarea celulozei din lemn prin procedeul sulfat, arderea deșeurilor de lemn și rumegușului în centrale termice, incinerarea deșeurilor spitalicești și altor deșeuri speciale, stații de asfalt sau utilizarea de îngrășăminte cu azot în agricultură. Cantitățile de gaze cu efect acidifiant și eutrofizant emise anual în atmosferă au fost determinate de către APM Suceava, pe baza unor modele și calcule de estimare, la societatea Termica, care rămâne
principala sursă de emisie a dioxidului de sulf. Emisii anuale de oxizi de azot provin, în mare parte, de la aceeași societate, din arderi în industria energetică și de prelucrare, dar și din incinerarea deșeurilor.
Emisiile de amoniac sunt corelate în principal cu pierderile din instalațiile de refrigerare ale fabricilor din industria alimentară (bere, produse lactate, carne). Instalațiile de degresare a metalelor, de lăcuire a mobilei la fabricile de mobilă, de aplicare a adezivilor la fabricile de încălțăminte, cele de curățare chimică uscată, terminalele și depozitele de benzină și instalațiile aferente de încărcare-descărcare, containere mobile și stațiile de distribuție a carburanților care funcționează în Suceava sunt de asemenea surse de poluare din cauza emisiilor de compuși organici volatili nemetanici.
Cele mai mari depășiri ale valorilor normale au fost înregistrate însă în cazul poluanților organici persistenți, în 2006 fiind înregistrate valori de cinci ori mai mari decât în 2005. Aceste substanțe provin din incineratoarele de deșeuri municipale, periculoase, spitalicești și nămolurile din stațiile de epurare, cuptoarele de ciment care ard deșeuri periculoase, arderea deschisă a deșeurilor, cazane utilitare și industriale cu combustibili fosili și din motoarele vehiculelor, îndeosebi cele care utilizează benzină cu plumb.
– Amenzi de un miliard de lei pentru cei mai mari poluatori ai Sucevei
Garda de Mediu a întreprins, în 2006, verificări la societățile vinovate de poluarea din municipiul Suceava. Comisarii de mediu au sancționat AMBRO, în decembrie 2006, cu o amendă de 1 miliard de lei vechi pentru depășirea de 100 de ori a nivelului de metilmercaptan emis prin coșul de evacuare al societății. Decizia a fost luată ca urmare a unei monitorizări determinate de numărul mare de sesizări venite din partea cetățenilor disperați de mirosul pe care erau nevoiți să-l suporte zi de zi. Această sancțiune venea după o altă amendă, mult mai mică, dar pentru aceeași abatere. Reprezentanții societății au susținut atunci că se află într-un proces de modernizare ce va dura până în 2013, iar emisiile de mercaptan nu au alt efect decât disconfortul. Situația a rămas neschimbată, mirosul este prezent și acum, uneori persistent, chiar și în centrul orașului. Mai mult decât atât, societatea sancționată urmează să primească autorizația de funcționare.
Nici Test Prima, societatea care administrează rampa de deșeuri a Sucevei, nu a luat măsuri drastice în urma amenzii de un miliard de lei vechi pe care a primit-o pentru faptul că nu asigură securizarea obiectivului. Arderile necontrolate de la groapa de gunoi acoperă uneori în fum Lunca Sucevei, fiind o sursă reală de poluare.
Atitudinea autorităților locale a fost cel puțin surprinzătoare, Garda de Mediu fiind acuzată de exces de zel. Dincolo de amenzile mai mult sau mai puțin usturătoare rămâne ceva neschimbat: mirosul agasant de mercaptan, fumul, pulberile și substanțele nocive care ajung în plămânii sucevenilor.