Baza cercetării colectivului de la Institutul de Chirurgie Digestivă și Transplant Hepatic Fundeni este studiul modificărilor genomului în diverse tipuri de cancer, cum ar fi cele de pancreas, ficat și colon, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, directorul institutului, profesorul Irinel Popescu.
„Există mai multe direcții de cercetare la noi, majoritatea orientate spre medicina translațională. Aceasta pleacă de la pacient, adică recoltarea de probe, care sunt trimise la laborator, iar pe baza unor proiecte sau a unei ipoteze de lucru se dorește să se ajungă la anumite rezultate care să folosească bolnavului. Altfel spus, de la pat la laborator și înapoi la pat, după ce am obținut rezultatele căutate. Ținta cercetării noastre este oncogenomica, unde am obținut rezultate preliminare interesante, aceasta constituind baza cercetării noastre”, a spus profesor doctor Irinel Popescu.
Potrivit acestuia, în Institutul Fundeni există o bancă de tumori unde au fost depozitate piese operatorii, probe de sânge și de urină, pe care sunt studiate modificări ale genomului.
„De la bolnavii cu cancer am realizat acea bancă de tumori, unde au fost depozitate piese operatorii, probe de sânge, probe de urină, pe care studiem modificări ale genomului (masa totală de gene – n.r.) în diverse tipuri de cancer. Exemplul tipic este cancerul de pancreas, apoi cancerul de ficat și cancerul de colon. Cancerul de pancreas este, din păcate, o boală letală pentru om și lumea așteapă de ceva vreme să se descopere ceva nou. Se știe că este o boală genetică, se știe că apar modificări ale genomului, nu se știe foarte precis care sunt acele modificări. Aici, deja avem niște mici contribuiții, citate în literatura internațională cu date de la pacienții noștri, anumite gene exprimate în cancerul de pancreas care s-ar putea dovedi importante, iar antagonizarea lor ar putea să constituie un remediu, cura acestei maladii. Deci asta este oncogenomica – studiul genomului. După aia, putem găsi markeri care, o dată măsurați în sânge, să arate că boala este prezentă și s-o depisteze chiar în stadii precoce”, a mai spus directorul Institutului de Chirurgie Digestivă și Transplant Hepatic Fundeni.
În afară de oncogenomică, la Institutul de Chirurgie Digestivă se fac cercetări pe celule și, în special, pe insule pancreatice.
„Am demarat, împreună cu profesorul Constantin Ionescu-Târgoviște și cu Institutul de Diabet, o serie de cercetări care încearcă să găsească soluții pentru diabet. Este zona care, poate, merge cel mai greu. În primul rând pentru că sunt puțini donatori de insule pancreatice ca să poată fi folosite în studiul clinic. Al doilea proiect comun, cu Universitatea din Dresda și cu specialiști din Israel, merge greu, pentru că a implanta un pacreas artificial cu celule umane înaintează greu, cu maximă precauție etică și deontologică”, a mai spus profesorul Irinel Popescu, care este și președinte al Academiei de Științe Medicale (ASM).
Alte proiecte de cercetare sunt legate de dezvoltarea tehnologiilor avansate în chirurgie.
„De asemenea, utilizând chirurgia robotică și minim invazivă vrem să contribuim la perfecționarea acestor instrumente și la introducerea de noi instrumente și noi tehnici în chirurgia minim invazivă. Am dezvoltat mult infrastructura de laborator genomică și proteotică de terapii celulare, integrată într-o rețea de laboratoare internațională. Am structurat banca de tumori și țesuturi și am integrat-o într-o rețea internațională, pentru obținerea rapidă de rezultate”, a mai spus Irinel Popescu.
62 de colective pentru cercetarea medicală
În România, cercetarea medicală se desfășoară în 62 de colective. Academia de Științe Medicale a realizat, recent, un studiu privind situația colectivelor de cercetare medicală din spitale.
Potrivit lui Irinel Popescu, dintre cele 62 de colective de cercetare, 34 sunt în București, în cadrul platformei Institutului Central de Cercetare, în care lucrează peste 600 de cercetători.
Colectivele din Capitală sunt în Centrul de Chirurgie Minim Invazivă „Delta Hospital”, singura unitate privată cu cercetare, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu”, Institutul de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Institutul de Diabet „Prof. dr. N. Paulescu”, Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”, Institutul ORL „D. Hociotă”, Institutul Cantacuzino, Institutul Național de Gerontologie Geriatrie „Ana Aslan”, Institutul Național de Hematologie Transfuzională, Institutul Național de Recuperare Medicină Fizică și Balneoclimatologie, Institutul Oncologic „I. Trestioreanu”, Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului, Institutul de Sănătate Publică, Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar, Spitalul Clinic „Prof. dr. T. Burghele”, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. V. Babeș”, Spitalul Clinic CF nr. 2, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic Colțea, Spitalul Clinic „Dr. I Cantacuzino”, Spitalul Clinic de Copii „M. Curie”, Spitalul Clinic Filantropia, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu”, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, Spitalul Clinic de Urgență Copii „Grigore Alexandrescu”, Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”, Spitalul Universitar de Urgență și Spitalul Militar Central.
La Târgu Mureș sunt colective de cercetare în Centrul Regional de Sănătate Publică, la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant, la Institutul de Medicină Legală și la Spitalul Clinic Județean de Urgență.
În Cluj-Napoca există colective de cercetare în Centrul Regional de Sănătate Publică, Institutul Inimii „N. Stăncioiu” și Institutul Oncologic „I. Chiricuța”.
În Iași, colectivele de cercetare lucrează la Centrul Regional de Sănătate Publică, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. G.I.M. Georgescu, Spitalul Clinic Căi Ferate, Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie „Cuza Vodă”, Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie „Elena Doamna”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” și Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola.
În Sibiu, colectivele de cercetare medicală activează la Centrul Regional de Sănătate Publică și la Spitalul Clinic Pediatrie, iar la Timișoara, în Centrul Regional Sănătate Publică, Institutul de Boli Cardiovasculare, Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul Clinic Urgență Copii „Louis Țurcanu”.
Alte orașe în care lucrează astfel de colective sunt Arad (la Institutul de Științe ale Vieții), Techirghiol (Sanatoriul Balnear de Recuperare), Constanța (Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Spitalul Clinic Județean), Craiova (Spitalul Clinic Județean de Urgență) și Moinești (Spitalul Municipal de Urgență).
Prin lege, Academia de Științe Medicale are ca sarcină coordonarea activității de cercetare din domeniul medical.
Institut național virtual
Alte instituții abilitate în domeniu sunt Ministerul Educației, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), și Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), acestea asigurând și mare parte din finanțarea cercetării.
Ministerul Sănătății are obligația, tot prin lege, să efectueze cercetare științifică la nivelul sistemului de sănătate din România.
Inițiativa de a implanta colective de cercetare în spitale sau institute aparține ministerului. Demersul a fost bine recepționat și la nivelul colectivelor respective, acestea aducând finanțări spitalelor, prin proiecte importante de cercetare.
Potrivit lui Irinel Popescu, ASM și-a propus să structureze cele 62 de colective de cercetare într-o platformă națională, care ar putea deveni, ulterior, un institut național virtual.
„Academia își propune să creeze o structură de coordonare la nivel național, care să poată ajuta mai eficient colectivele în munca pe care o desfășoară. Asta ar însemna să integrăm cercetările din cadrul acestor colective în direcțiile impotante de cercetare de la nivel național și să ajutăm aceste colective să obțină finanțare pentru cercetare, iar rezultatele lor să fie utilizate în programele și proiectele Ministerului Sănătății”, a mai spus Irinel Popescu.
