Stresul zilnic ține secția Psihiatrie Burdujeni la capacitate maximă

Sucevenii fac față din ce în ce mai greu la stresul provocat de problemele cu care se confruntă zilnic, de la amenințarea de a rămâne fără slujbă până la greutățile financiare sau în viața de familie.
Secția Psihiatrie Burdujeni funcționează la capacitate maximă, cele 45-50 de paturi fiind ocupate în permanență. Unul dintre medicii psihiatri de la Burdujeni, dr. Irina Bălăuță, ne-a declarat că pe fondul crizei economice există un sentiment de teamă, cu care nu se confruntă doar pacienții spitalului, ci mult mai mulți oameni care aparent nu au probleme.
„Lumea se plânge și este panicată din cauza crizei economice, criza este amplificată de un sentiment de teamă”, spune dr. Bălăuță.
Colegul ei, dr. Silviu Demetriu, este de părere că o persoană este afectată psihic de criza economică în momentul în care a rămas fără slujbă, dar până acum, astfel de cazuri nu i-au ajuns pacienți. Statistic, la secția în care lucrează cei doi medici un sfert dintre pacienți sunt schizofreni, un sfert sunt etilici, iar jumătate au altfel de afecțiuni psihice, de la depresii până la oligofrenie și demență.
În același timp, la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava ajung aproape zilnic oameni care au încercat să-și ia viața sau victime ale unor acte de violență.
Pentru tentativele de sinucidere, cei doi psihiatri apreciază că lipsurile au un rol determinant, iar factorul favorizant este alcoolul.
„Alcoolul le dă curaj, favorizează punerea în practică a ideii suicidare. Acești oameni au, majoritatea, probleme la care nu găsesc o soluție convenabilă”, a spus dr. Demetriu.
„Portretul-robot” al sinucigașului
Dr. Bălăuță creionează „portretul-robot” al sinucigașului. La bărbați, cel mai frecvent este vorba despre o persoană divorțată, cu statut social precar și alcoolic; mai rar la acest gest extrem poate recurge și bărbatul cap de familie, cu mulți copii, care nu găsește soluții pentru a-și întreține familia.
Când este vorba despre femei, tentativa de sinucidere apare ca strigăt de alarmă, un gest demonstrativ pentru a atrage atenția asupra problemelor pe care le au. Tot ca semnal de alarmă este văzută tentativa de suicid și la tineri, cu cauză decepția sentimentală. Atât bărbații, cât și femeile pot recurge la sinucidere în caz de depresie severă și în schizofrenie. Bărbații sunt mai deciși și folosesc metode mai violente și mai sigure, femeile apelează mai frecvent la ingestia de medicamente, eventual cu alcool.
Mai predispuse la depresie sunt persoanele cu intelect peste medie, dar „și omul mai prostuț poate avea tendința să exagereze un factor de stres și să manifeste agitație și anxietate”, să nu aștepte nimic bun de la viitor.
Un act sinucigaș nu poate fi imputat nimănui
Potrivit celor doi specialiști, semnele depresiei apar în primul rând în schimbări comportamentale – preocupare, izolare, lipsă de comunicare cu cei din jur, dar nu este obligatoriu ca cei apropiați să le detecteze, după cum nu este obligatoriu ca o depresie să se termine cu o tentativă de sinucidere.
Doctorul Demetriu nu crede că mediatizarea unor cazuri de sinucigași ar contribui la decizia unui depresiv de a se sinucide și nici nu acceptă ideea ca cineva din anturajul celui în cauză să se simtă vinovat.
„Cine vrea să se sinucidă știe ce are de făcut, nu din presă își ia ideile. Este greu de prevenit un act sinucigaș, de asta nici nu-l poți imputa niciodată nimănui”, a precizat psihiatrul.
În ceea ce privește exacerbarea violenței, inclusiv a celei domestice, dr. Demetriu și dr. Bălăuță apreciază că principala cauză este consumul de alcool, apoi nivelul de educație și structura psihică a individului.
„Când există un anumit nivel de educație și de cultură există și argumente verbale într-o stare conflictuală, bărbatul sau femeia nu trebuie să recurgă la argumente fizice. Majoritatea celor care consumă alcool sunt săraci și așa încearcă să se anestezieze, să-și uite necazul”, a spus dr. Bălăuță.
Dr. Demetriu: „Astăzi părinții stau prea puțin cu copiii lor”
Dr. Irina Bălăuță a mai spus că în ultima perioadă a sesizat și în societate o agresivitate verbală extraordinară și consideră că starea de stres social este cea care generează conflicte care îi fac pe oameni să izbucnească la cea mai mică provocare.
Soluția, în opinia celor doi psihiatri, este inițierea unor programe de educație în privința riscului consumului de alcool și de droguri, inclusiv pentru drogurile așa-zis ușoare, care afectează un număr din ce în ce mai mare de copii și tineri, dar și reîntoarcerea la relațiile de familie mai solide între părinți și copii.
„Astăzi părinții stau prea puțin cu copiii lor”, este concluzia doctorului Silviu Demetriu.