Numărul bolnavilor de inimă este în creștere continuă. Bolile cardiovasculare sunt atât de frecvente pentru că pot apărea la orice vârstă și, în caz de nerespectare a unor principii de bază, pot avea consecințe deosebit de grave.
Din păcate, puțini sunt cei care le iau în serios încă de la primele simptome și foarte mulți cei care le dau importanță când deja sunt într un stadiu evoluat. Dacă s-ar ajunge la medic din timp, încă de la primele simptome, stadiul bolii ar putea să rămână incipient.
După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Florin Mitu, medic specialist cardiolog la Spitalului de Recuperare din Iași, factorii de risc care duc la apariția bolilor de inimă sunt majori și minori: „Cei majori sunt fumatul, creșterea tensiunii arteriale, creșterea nivelului de colesterol și de trigliceride, diabetul zaharat. Dislipidemiile și hipertensiunea se asociază frecvent cu diabetul. Factorii minori sunt în număr de circa 30, cumulați. Printre aceștia sunt ereditatea, stresul, sedentarismul, obezitatea, creșterea acidului uric în sânge (care poate duce și la gută), creșterea fibrinogenului în sânge (poate determina boli neurologice), tipul de personalitate. De exemplu, tipul A, adică omul combativ, energic este cel mai predispus la risc de accidente coronariene de la vârste tinere, de 20-25 ani. Incidența bolilor cardiovasculare este cu atât mai mare cu cît cresc factorii de risc. Cele mai frecvente sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică în toate formele ei – infarct miocardic, angină pectorală, aritmii cardiace sau insuficiență cardiacă și toate bolile arteriale periferice. Până la vârsta de 40 de ani, bărbații sunt mai predispuși la îmbolnăviri decât femeile. La menopauză, riscul se egalizează. Aplicarea unor măsuri profilactice este bine să se facă și în funcție de frecvența bolilor de inimă raportată la vârstă: între 1 5 ani predomină defectele înnăscute, între 5 15 ani predomină reumatismul cardio articular și bolile valvulare reumatice, după vârsta de 30 de ani frecvente sunt cardiopatiile ischemice, hipertensiunea arterială și cordul pulmonar cronic”.
Hipertensiunea arterială, angina pectorală și infarctul miocardic sunt cele mai des întâlnite afecțiuni cardiovasculare. Oamenii mănâncă alimente grase, sărate, ceea ce determină declanșarea sau agravarea bolii. În țara noastră se consumă câte 12 g sare/zi pe cap de locuitor, necesarul fiind de doar 3-4 g. Dacă s-ar reduce consumul de sare, de alcool și de grăsimi animale, riscurile de producere a neoplaziilor și de creștere a tensiunii arteriale ar fi mai reduse. Mișcarea contribuie și ea la scăderea riscului recidivelor sau a agravării acestor boli.
Printre factorii externi care pot favoriza apariția bolilor de inimă se află, în principal, frigul, oboseala fizică și stresul. Crizele de angină pectorală și infarctul miocardic apar cu precădere toamna, iarna și în prima lună de primăvară, din cauza temperaturilor scăzute și a modificărilor rapide de temperatură și presiune atmosferică. „Angina pectorală este efectul alterării arterelor coronare. Durerea anginoasă apare, în special, la bărbații de 40-45 de ani, care sunt predispuși și la ateroscleroză. Femeile, în schimb, sunt protejate până la menopauză de bolile cardiovasculare, inclusiv de angină, datorită nivelului ridicat al hormonilor, în special al estrogenilor. Durerea anginoasă este în piept dar poate iradia spre umăr, braț – până la ultimele două degete ale mâinii stângi – dar și spre mandibulă sau spre spate. Durerea durează doar 1-2 minute și cedează la administrarea de Nitroglicerină. De regulă, criza de angină pectorală apare în plin efort dar au existat cazuri și în stare de repaus. Spre deosebire de angină, infarctul miocardic are intensitate crescută, durează până la jumătate de oră și nu cedează la medicamente, decît la cele intravenoase. De reținut că unele medicamente, ca Viagra sau alte excitante fizice sau psihice, pot da crize anginoase sau chiar infarct miocardic”.
Sportul scade riscul apariției bolilor cardiovasculare. Activitatea fizică făcută în mod regulat are multiple efecte benefice pentru inimă și întregul organism dar poate avea și unele dezavantaje, dacă nu este corect practicată. „În general, exercițiul fizic îmbunătățește forma fizică și psihică. Anxietatea și instabilitatea emoțională sunt diminuate, iar rezistența la stres crește. Această stare de bine este din plin resimțită în viața socială, familială și profesională. Activitatea fizica poate proteja unele organe și întârzie apariția unor boli. Pentru inimă, practicarea sportului este în mod particular benefica. Astfel, o activitate fizică suficientă, de exemplu de 50 de minute de mers pe jos, zilnic, 30 de minute de alergare pe zi, scade numărul infarctelor. Pe de o parte, inima învață cum să obosească mai greu, se contracta mai bine și devine mai puțin sensibilă la stimuli și stres, iar pe de alta parte sunt diminuați diverși factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Sportul este și un mijloc de prevenire a diabetului. Tensiunea arterială se menține în limite normale, masa musculară se dezvoltă, iar stratul de grăsime scade”.
O activitate fizică bine aleasă permite o recuperare mai bună după boală și, de asemenea, evitarea recidivelor. Înainte de a începe practicarea unui sport trebuie consultat medicul. În cazul bolnavilor coronarieni, sportul reduce cu 25 la sută mortalitatea globală și cardiovasculară. Grație activităților fizice, randamentul inimii se îmbunătățește, performanțele fizice cresc și simptomele sunt diminuate. Lor le este indicată activitatea fizică ușoară dar regulată, însă cu prudență la hipertensivi, la care pot apărea pusee de creștere a presiunii arteriale.
Sursa: www.evenimentul.ro
