Steaua – mai tare ca Real?

Alaltăseară, meciul Real Madrid – Betis Sevilla s-a terminat la egalitate: 0-0. dincolo de ușoara stare de disconfort (cu salutări de mamă!) pe care Real a pricinuit-o mai întâi fanului devotat de aproape jumătate de secol iar apoi și pariorului din mine (jucasem 1 pauză și 1 final, prietenii știu de ce) am asistat la un meci halucinant, în care numărul ocaziilor ratate de ambele părți a întrecut orice închipuire. La doar trei zile distanță după ce a fost ridiculizată acasă de Steaua, Betis a făcut cam același lucru la Madrid, numai bafta chioară și reflexele uluitoare ale lui Iker Casillas făcând ca poarta Real-ului să rămână intactă. Astfel încât stai și te întrebi: oare nu avea dreptate patronul Stelei, înaintea trântei cu Rosenborg, să-și dorească o grupă de Liga Campionilor cu Real Madrid? …Peste care chiar ar fi dat, alături de Lyon și de niște greci, așa cum i s-a întâmplat chiar lui Rosenborg care a ocupat locul 3 în respectiva grupă, de unde a aterizat în Cupa U.E.F.A. doar pentru a fi rapid eliminată. De aici se desprind niscai învățăminte. Mai întâi, acela că pentru a ajunge în sferturile Cupei U.E.F.A. nu trebuie să joci direct aici, ci poți, retrograda de dincolo. Iar al doilea, derivat din acesta, ar fi că pentru a ajunge în Liga Campionilor, trebuie să câștigi titlul. Apoi, român fiind, să treci de tururile preliminare, implicit și de vreun Rosenborg sau de vreo Valerengă. Abia după asta ai șansa să dai peste Real. Iar drept consecință a acestei consecințe, rezultă că, pentru a reuși și aia și ailaltă, mai ai de îndeplinit formalitatea de a bate, înainte de Rosenborg și Real, pe alde Argeșul și Național. Dacă nu reușești măcar asta, ceva nu-i în regulă. Fiindcă degeaba bați cu 3-0 pe Betis care apoi face 0-0 cu Real: nu te va crede nimeni că Real-ul i-ai fi putut trage măcar tot atât, dacă nu cumva chiar vreo 4 sau 5. Oboseală, stres, avioane, program încărcat (3 meciuri în 8 zile), emoții, decorări, arbitraje, accidentări etc.? Asta-i regula jocului. Cine nu-i face față n-are decât să-și zică Gloria Bistrița și să stea ca ploșnița, o viață întreagă, pe locul 8 sau 10. Cine vrea să dea piept cu Real n-are voie să se împiedice pe traseu. Că altfel iar o ia în bot de la Rosenborg (ori, mai rău, de la Argeșul sau Național) și apoi se uită la televizor să vadă ce frumos joacă acesta cu Real. Sau și mai rău: o bate pe Betis și-și imaginează că putea să-i dea și Real-ului tot 3. Sau chiar 4,5,6…