Pentru Vasile Mătrășoaia legumicultura și cultivarea plantelor se confundă cu un mod de viață. Pasiunea cu care-și îngrijește „copiii” nu poate fi descrisă în cuvinte, așa că nimeni nu se miră când îl vede în „dialog” cu vreo roșie sau vreo plantă exotică adusă lângă Dumbrăveni pentru a se aclimatiza. Terenurile unde se află și serele lui Vasile Mătrășoaia produc nu doar legume dintre cele mai diverse, ci și alte culturi aflate pentru prima dată în „rod”. Fără teama de a greși se poate spune că ferma de lângă Dumbrăveni este un câmp experimental destul de exotic.
O oază de verdeață într-un ocean de teren pârjolit
Islazul pârjolit de secetă îți sare în ochi imediat ce ai trecut calea ferată din apropiere de Halta Bursuceni. Aproape cât vezi cu ochii totul pare mort, fără vreo speranță, cel puțin pentru acest an. Și totuși, în acest imens și nedorit peisaj selenar există o oază de verdeață, cu apă și culturi care ar face invidios pe oricine. Este ferma de legume a lui Vasile Mătrășoaia, un loc unde totul prinde culoare și viață.
În serele legumicultorului cresc într-o zi cât la alții în șapte soiuri dintre cele mai diverse, unele dintre ele în premieră, și asta pentru că lui Vasile Mătrășoaia îi place diversitatea și dorește mereu să încerce și să testeze ceva nou.
Nu mai puțin de 47 de soiuri de roșii și-au găsit locul pe terenul de lângă Dumbrăveni. Pe lângă soiurile testate și garantate deja, Vasile Mătrășoaia experimentează anul acesta și altele. Cele mai multe roșii „în teste” au venit de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, doctor-inginer Costel Vînătoru, unul dintre cei mai apreciați specialiști în domeniu, fiind omul cu care Vasile Mătrășoaia a stabilit o legătură strânsă.
Printre roșiile plantate pentru prima dată de Vasile Mătrășoaia se numără cele din soiul gigant, care la maturitate pot atinge 1,5-2 kilograme bucata, dar și alte roșii mai puțin uzuale, cum ar fi cele galbene, tigrate sau negre.
Dovlecelul care se regenerează
Pe lângă 14 soiuri de ardei gras, 6 soiuri de gogoșari, 8 soiuri de ardei capia, 11 soiuri de păstăi și 7 soiuri de conopidă, Vasile Mătrășoaia se mai mândrește și cu 11 soiuri de ardei iute, despre ardeiul buchet spunându-se că ar fi cel mai „al dracului” din lume.
La fel de bine „conviețuiesc” în ferma de lângă Dumbrăveni vinetele albe, vinetele tigrate și vinetele clasice. „Este pentru prima dată când cultiv vinete albe și tigrate din semințe aduse de la Stațiunea de Cercetare din Plovdiv, Bulgaria. Până acum se comportă foarte bine și cred că aclimatizarea a fost bună”, a mărturisit Vasile Mătrășoaia.
Printre legumele cu care Vasile Mătrășoaia se mândrește sunt cele 11 soiuri de castraveți. Momordica este soiul de castravete despre care legumicultorul crede că va avea succes pe piață, și asta ca urmare a calităților terapeutice pe care le are și care sunt deja recunoscute la nivel mondial. Printre efectele benefice ale consumului de castravete Momordica, cunoscut și sub denumirea de insulina vegetală, sunt cele de tratare a diabetului, dar și calitățile sale anticancerigene. Castravetele alb este o altă „inovație” din ferma de lângă Dumbrăveni, căruia i se adaugă castravetele maro și cel țepos.
O altă legumă pe care Vasile Mătrășoaia a adus-o în premieră în acest an este dovlecelul chinezesc, care se regenerează după ce din el s-a tăiat o bucată.
Șofran, busuioc și „vedeta” lophanthus anisatus
Culoarea este cuvântul de ordine la ferma lui Vasile Mătrășoaia. Pe lângă verdele plantelor și tot soiul de culori ale legumelor, există și alte plante care îmbogățesc paleta. Una dintre acestea este șofranul, petalele plantei fiind culese cu grijă de legumicultor și puse la uscare într-un solar închis și în care temperatura sare zilnic de 70 de grade Celsius.
Pe terenurile rodnice de lângă Dumbrăveni cresc și 7 soiuri de busuioc, dintre care 4 sunt alimentare. „Anul viitor vreau să testez alte trei tipuri de busuioc, unul pentru salate, cu frunzele cât palma, unul cu miros de lămâie și celălalt cu miros de scorțișoară. Pentru multe dintre legumele și plantele pe care le am aici la nivel experimental trebuie să le mulțumesc specialiștilor de la stațiunile de cercetare din Buzău, Bacău și Plovdiv, cu care am relații extraordinare”, a precizat Vasile Mătrășoaia.
„Piesa de rezistență” din fermă este însă o plantă cu origini asiatice, adusă și aclimatizată în România de doctor inginer Costel Vînătoru. Se numește lophanthus anisatus și poate fi folosită în industria alimentară și medicina naturală. Are numeroase proprietăți medicinale, fiind cunoscută în special pentru prevenirea și tratarea gastritei, a tulburărilor de bilă, a hepatitei, a accidentelor cerebrale vasculare. Contribuie la sporirea imunității organismului, echilibrează procesele metabolice, conferind astfel o stare de liniște persoanelor predispuse la stres.
„Ce poate fi mai frumos decât să vorbești cu o plantă și să o vezi cum crește?”
Chiar dacă unele plante sau legume sunt pentru prima dată pe mâna lui Vasile Mătrășoaia, acesta nu le consideră „favorite”. Așa se face că tot ceea ce crește în fermă primește aceeași atenție din partea legumicultorului.
„Pentru mine e pasiune și atât. Nu trece zi fără să mă uit la ceea ce am cultivat, fie că este afară, fie că este în seră. Am o pensie care mi-ar permite să duc o viață liniștită, dar în momentul în care nu voi mai face meseria asta e ca și cum aș muri. Îmi place să experimentez mereu, să aflu noutăți, să mă documentez și să fiu la curent cu toate informațiile din domeniu. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești cu o plantă și să o vezi cum crește?”, s-a întrebat Vasile Mătrășoaia.
Pasiunea sa nu are limite, iar acest aspect se citește pe fața și în ochii lui Vasile Mătrășoaia, un om pentru care legumicultura trebuia inventată dacă nu ar fi existat.
Și pentru că-i place să fie la curent cu tot ce mișcă în lume și în județ, legumicultorul ascultă mereu știrile la radio și citește „Monitorul de Suceava”, ziar la care s-a abonat în urmă cu mai mulți ani și pe care-l consideră cel mai bun din județ.
