Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava este tot mai solicitat de unități medicale din alte județe pentru a prelua și trata pacienți care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC). Explicația pentru creșterea adresabilității este, pe de o parte, profesionalismul corpului medical, iar pe de altă parte, faptul că echipa multidisciplinară care asigură tratamentul rapid al accidentului vascular ischemic funcționează în regim de permanență, 24/24 ore, 7 zile din 7. Echipa medicală de la radiologie intervențională este formată din doctorii Mihai Crețeanu Jr., Cătălin Lulciuc, Alexandra Husar și Gabriel Mircea.
Potrivit unei informații furnizate de spital, în anul 2025, până la acest moment, s-a ajuns deja la 123 de pacienți cu AVC tratați, egalând nivelul întregului an precedent.
De asemenea, statisticile realizate la nivel național arată că, la Suceava, rata de revascularizare (prin tromboliză intravenoasă și/sau trombectomie), adică de restabilire a circulației sângelui în zona afectată din creier, în perioada ianuarie-septembrie 2025, a fost mai mult decât dublă față de media națională, Spitalul Clinic „Sfântul Ioan cel Nou” plasându-se pe locul 4. Astfel, din 49 de spitale din țară, cel din Suceava are o rată de vascularizare de 34,1%, față de 14,8% media națională. În față se află Spitalul Universitar de Urgență București, cu 39,2%, urmat de spitalul din Brașov, cu 36,9% și de cel din Oradea, cu 34,6%. După Suceava sunt spitale precum cel din Timișoara – 33,7%, Sibiu – 28,7%, Cluj-Napoca și Floreasca – 27,5%, Tg. Mureș – 26,1% și Elias – 20,8%.
În ceea ce privește timpul de intervenție („door to groin”), un alt indicator important în evaluarea modului de acțiune în cazul unui AVC, spitalul din Suceava se plasează pe locul 3, după Spitalul Universitar de Urgență din București și Spitalul Militar Central „Carol Davilla”, având un timp de 66 de minute de la preluarea pacientului cu AVC până la efectuarea procedurii de revascularizare, în perioada iulie-septembrie 2025.
Din practica medicală reiese că cele mai multe AVC, adică peste 75%, sunt de tip ischemic, când un cheag de sânge blochează un vas care alimentează creierul cu sânge. Tratamentul constă în descompunerea sau îndepărtarea cheagului, fie cu medicamente care îl dizolvă și îmbunătățesc circulația sângelui în zona de creier afectată, terapie care se poate face în maximum 4,5 ore de la debutul accidentului vascular, fie mecanic, prin îndepărtarea fizică a cheagului de sânge. Această ultimă modalitate de tratament se numește procedură endovasculară sau trombectomie mecanică. Medicii introduc un dispozitiv printr-o arteră din picior, care ajunge până la artera blocată din creierul pacientului. Dacă se folosește un stent, acesta se deschide și „apucă” cheagul de sânge, medicul extrăgând apoi atât stentul, cât și cheagul prins. Dacă se folosește un cateter, cheagul este extras prin aspirație.
Tratamentul mecanic cu procedură de tip endovascular este aplicat și în cazul AVC hemoragic, produs de ruperea unui vas de sânge din creier, când medicii trebuie să oprească hemoragia. Atunci introduc un tub mic, numit cateter, printr-o arteră majoră dintr-un braț sau dintr-un picior, ghidează cateterul până în țesutul cerebral, la sursa hemoragiei, pe care încearcă să o rezolve mecanic.
- Pașii urmați în tratamentul AVC
Protocolul terapeutic pentru tratamentul în AVC ischemic acut precizează că tromboliza intravenoasă este eficientă în primele 4,5 ore de la debutul simptomatologiei, în absența contraindicațiilor, acest tratament nefiind indicat în cazul unor pacienți ale căror particularități clinice se asociază cu un risc crescut de complicații hemoragice.
Tromboliza farmacologică intraarterială și trombaspirația/trombectomia presupun recanalizarea arterială prin intervenție directă la locul ocluziei, în special în ocluziile de vas mare, reducerea complicațiilor hemoragice și prelungirea ferestrei terapeutice (intervalul de timp între debutul simptomelor și momentul aplicării tratamentului). În cazul trombolizei intravenoase rata de recanalizare este de aproximativ 40% într-o fereastră terapeutică de 4,5 ore, iar cea prin trombaspirație/trombectomie poate ajunge la 85%, într-o fereastră terapeutică de 6 ore. Este necesară o selecție strictă și adecvată a pacienților pentru a putea obține un raport favorabil între beneficii și riscuri. Dacă pacientul sau familia mint în privința orei de debut a simptomelor, riscul este de a face un rău mult mai mare decât un AVC.
În cazul în care, luând în calcul și durata transportului, se apreciază că pacientul va ajunge la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului într-un interval de maximum 3,5 ore de la debutul simptomatologiei AVC, acesta va fi transportat în regim de maximă urgență. Intervalul poate fi depășit dacă timpul de intervenție la nivelul spitalului este mai mic de 60 de minute. Pentru pacienții aflați în afara intervalului de tromboliză intravenoasă, se va aprecia de către medicul neurolog oportunitatea efectuării altor proceduri.
Timpul recomandat pentru anamneză, examen clinic şi recoltare de analize este de maximum 15 minute, iar pentru imagistică – 20 de minute. După verificarea primelor criterii clinice şi recoltarea de analize pacientul va fi investigat la computer tomograf, în unele cazuri avându-se în vedere transportul pacientului direct la CT, examinarea cerebrală prin tomografie computerizată fiind obligatorie. Aceasta are rolul de a exclude hemoragia cerebrală sau o altă afecțiune care ar putea determina semnele clinice – tumoră cerebrală, hematom subdural, encefalită etc. și de a vedea extinderea și localizarea accidentului vascular cerebral.
La Suceava, echipa multidisciplinară a spitalului este anunțată și mobilizată din momentul în care pacientul cu AVC este preluat de ambulanță sau elicopter pentru a fi adus la UPU. Printr-o aplicație de inteligență artificială, toată echipa are acces la imaginile de la CT de pe telefoanele mobile și se discută rapid intervenția. După investigații pacientul este transportat la Radiologie intervențională, medicul ATI îl intubează și începe procedura de extragere a cheagului din creier. După intervenție, pacientul este preluat de neurologi.
Rata de revascularizare în urma unui AVC ischemic acut variază în funcție de tratament; eficacitatea depinde de timpul de intervenție, gravitatea cazului și de momentul administrării tratamentului, fiind cu atât mai mare cu cât intervenția este mai rapidă. O leziune cerebrală severă poate afecta eficacitatea tratamentului.
- Simptomele unui accident vascular cerebral
Semnele unui AVC sunt cunoscute prin acronimul F.A.S.T., adică: Face (Față) – asimetria feței sau un colț al gurii căzut, Arms (Brațe) – incapacitatea de a ridica ambele brațe simultan, Speech (Vorbire) – dificultăți de vorbire sau de înțelegere, și Time (Timp) – necesitatea de a suna imediat la 112 la apariția oricăruia dintre aceste semne. Simptomele apar brusc și pot fi însoțite și de alte manifestări: slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire sau înțelegere, confuzie, privire „în gol”, probleme de vedere, amețeli, probleme la mers, pierderea echilibrului și durere de cap intensă. Când recunoașteți aceste semne, acționați rapid sunând la 112. Comunicați operatorului că suspectați un AVC și menționați ora la care au apărut primele simptome, deoarece timpul este esențial.
Precizăm că Spitalul Clinic de Urgență din Suceava nu a respins sau direcționat către alte spitale nici un pacient cu AVC pe motiv că s-au terminat banii alocați prin programul național tratamentului de urgență în caz de accident vascular cerebral, ci în astfel de situații costurile au fost preluate de către unitatea medicală.
