Imprudența la volan costă mult mai mult decât reparația mașinii și, eventual, îngrijirea medicală a șoferului vinovat. Legislația românească prevede că făptuitorul unui accident plătește contravaloarea serviciilor medicale acordate tuturor victimelor evenimentului rutier respectiv, chiar dacă acestea au calitatea de asigurat medical și indiferent dacă sunt copii sau adulți.
În prima fază, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) decontează spitalului costul îngrijirilor medicale, dar ulterior spitalul are obligația de a întocmi un raport cu toate victimele pentru a se restitui CJAS banii.
Prin contract, CJAS acordă spitalelor o sumă, care trebuie să acopere cheltuielile pentru serviciile oferite pacienților care au suferit răni în urma accidentelor rutiere, însă spitalul trebuie să încaseze banii de la vinovat.
Cu cât accidentul este mai grav și sunt necesare descarcerarea victimelor, internarea lor în secția de Terapie Intensivă și multe zile de spitalizare, cu atât cresc și costurile.
Astfel, plata acestor servicii este o consecință la fel de dramatică precum accidentul, dar mulți află acest lucru abia după ce primesc adresa cu suma datorată spitalului sau sunt dați în judecată pentru recuperarea datoriilor.
Autoaccidentarea probată cu documente, portița de scăpare
Dificile sunt și situațiile în care unul dintre soți se află la volanul mașinii, iar din vina acestuia se întâmplă un accident soldat cu rănirea celuilalt soț sau a altor membri ai familiei.
Astfel, cheltuielile de spitalizare sunt suportate tot de familia ajunsă în acest necaz. La externare, victima accidentului primește un document în care i se comunică suma pe care a cheltuit-o spitalul pentru vindecare și i se cere, totodată, să comunice făptuitorul accidentului pentru recuperarea banilor.
Reacția celor în cauză este de multe ori violentă, îndeosebi dacă sunt plătitori de asigurări medicale de stat sau dacă victimele sunt copii. „De ce mai plătesc atâția bani la asigurările de sănătate?” sau „Copiii n-au spitalizarea gratuită?” sunt cele mai frecvente întrebări cu care se confruntă cei care au misiunea de a înmâna adresa pentru decont.
Scapă de plată doar cel accidentat din vina lui, pentru că se consideră autoaccidentare, dar și acest lucru trebuie probat cu documente de la poliție sau instanță, care atestă cine este vinovat de producerea accidentului.
În cazul minorilor accidentați, chiar și în condițiile în care accidentul s-a produs din vina copilului lăsat nesupravegheat, de foarte multe ori cel care era la volan se înțelege cu familia victimei și plătește spitalizarea fără să crâcnească.
Ni s-au semnalat în Suceava și situații paradoxale, de copii împinși de adulții care îi au în grijă în fața mașinilor care circulă cu viteză redusă în zone de trafic intens, pentru ca ulterior să ceară despăgubiri consistente de la cei aflați la volan. Astfel de zone se pare că ar fi strada din fața Casei Culturii până la Prefectură, în fața Policlinicii Areni și strada Mihai Viteazu.
În cinci luni, 39 de copii au plătit spitalizarea
La Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, de la începutul acestui an au fost spitalizate 144 de victime ale accidentelor rutiere.
Mai mult de o treime, 52 de pacienți, au fost copii. Conform purtătorului de cuvânt al spitalului, dr. Tiberiu Brădățan, costul spitalizării copiilor accidentați s-a ridicat la 26.625 lei.
„Pentru un număr de 39 de copii a fost plătită spitalizarea, în sumă de 16.904,63 lei și a mai rămas de recuperat 9.721,31 lei, contravaloarea spitalizării pentru 13 copii”, a arătat dr. Brădățan.
Din informațiile noastre, cea mai mare sumă care a fost de plătit pentru un copil accidentat a fost de aproximativ 4.000 de lei (40 de milioane de lei vechi).
Spitalul sucevean acceptă și plata în rate a sumelor datorate, în condițiile existenței unui angajament de plată.
Suma totală pe care o are de încasat Spitalul de Urgență Suceava pentru serviciile medicale acordate victimelor accidentelor și agresiunilor este de aproximativ 8 miliarde de lei vechi.
Cei vinovați de producerea accidentului au la dispoziție cinci ani pentru a-și plăti datoriile către spital, în caz contrar instituția medicală îndreptându-se împotriva lor cu acțiuni în instanță.
Pentru jurista spitalului, informațiile despre procesele instituției sunt „clasificate”
Art. 313 din Legea nr.95 din 2006 prevede că persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.
Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de casele de asigurări și constituie venituri ale fondului. Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală din categoria menționată anterior realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări cu care se află în relație contractuală documentele justificative care atestă cheltuielile efective realizate.
În ciuda insistențelor noastre de a afla pentru câte cazuri s-a început recuperarea în instanță a sumelor, Corina Catană, juristă la Spitalul de Urgență, a refuzat categoric să ne comunice.
Catană ne-a spus pe un ton ridicat că este vorba despre „informații clasificate”, că nu interesează opinia publică ce face compartimentul juridic de la spital și câte procese are, că avem noi ceva cu ea și că nu este de acord să-i apară numele în ziar. Jurista de la spital a ținut să precizeze că, dacă i se publică numele la gazetă, ne va da în judecată și va cere importante despăgubiri pe motiv că îi aducem prejudicii, că pe ea o cunoaște „atâta lume bună din Suceava”.
