Spectacolul tradițiilor la Ciocănești

În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina estei promovată internațional pe unde radio, în cadrul unui proiect inițiat de Radio România Internațional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina.
La finalul concursului „De 15 ani împreună”, vor fi aleși patru finaliști, care vor beneficia de un sejur de șapte zile, la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, inițiat de Radio România Internațional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
Astăzi ne oprim în comuna Ciocănești. Destinația noastră este cunoscută ca fiind un loc al apelor repezi de munte și al peisajelor care invită la drumeții. Un loc al florilor rare, al tradițiilor și al legendelor păstrate de locuitori cu sfințenie, încă din cele mai vechi timpuri.
Ciocăneștiul însă este cunoscut mai ales pentru casele de aici. De cum intri pe ulițele comunei te surprind așezările cu fațade frumos pictate. De altfel, acestea au făcut ca localitatea să fie recunoscută ca muzeu în aer liber.
Gheorghe Tomoiagă, primarul comunei, este mândru de ceea ce reprezintă Ciocăneștiul zilelor noastre.
„Comuna și-a câștigat acest titlu ca urmare a faptului că motivul național de pe costumul popular, de pe oul încondeiat, se regăsește și pe casele locuitorilor. Prin aceasta este unică în țară și în lume. Majoritatea caselor au pe fațadele lor aceste motive populare, preluate de pe bondițe, de pe catrințe, de pe brâu, de pe covoarele pe care le țes gospodinele noastre și cu care își împodobesc încă din vechime casele. Ciocănești este, de altfel, capitala culturii tradiționale din Carpați. Localitatea noastră organizează de 7 ani Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, cu artiști din întreaga țară. Aici am realizat chiar și un muzeu național al ouălor încondeiate dar și de etnografie. Avem obiecte adunate de la gospodarii din comuna noastră care promovează prin creațiile lor tradițiile de secole, de pe aceste meleaguri. Numele de Ciocănești vine de la ciocănari, care erau meșterii de arme, armurierii marilor voievozi Dragoș Vodă, Bogdan primul descălecat al Moldovei, Alexandru cel Bun și nu în ultimul rând al marelui domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt. Înainte de a pleca la fiecare luptă, se spune că Ștefan odihnea cu oastea aici, la poalele vârfului Pinului, unde se află și peștera Ciocănarilor. Domnitorul venea aici să-și ridice și armele de la meșterii săi. Ciocănarii au inventat buzduganul cu colți, cea mai temută armă a vremii”, a spus Gheorghe Tomoiagă.
În plină vară, pentru toți cei care vor să fugă de caniculă, se organizează un festival al păstrăvului. Anual, acest eveniment atrage mii de turiști care ocupă toate pensiunile din Ciocănești. Gheorghe Tomoiagă a povestit că acest festival are deja o tradiție de șapte ani și se bucură de renume internațional.
„Acesta adună familii de români din toată țara și din străinătate dar și foarte mulți străini. Apa Bistriței Aurii, care traversează comuna de la un capăt la altul, este considerată o apă curată prin faptul că păstrăvul, lostrița și chiar lipanul se găsesc din abundență aici. Primul lucru pe care îl facem de fiecare dată este să populăm Bistrița pentru turiștii care doresc să pescuiască în aceste ape. Cu asta începe de fapt festivalul, cu popularea Bistriței. Programul manifestării din acest an a inclus multe lucruri noi prin faptul că, anul acesta, cei care ne-au vizitat au putut gusta din cel mai mare borș de păstrăv și cea mai mare mămăligă oferită de localnici. De asemenea elogiem, de fiecare dată, în cadrul festivalului, drumul pe care l-au parcurs marii voievozi. Localnicii coboară călare de pe munte, cu făclii aprinse”, a completat primarul.
Cei care vizitează comuna Ciocănești în preajma Crăciunului au cu siguranță ce vedea. Costumele populare, măștile, obiceiurile de iarnă, toate fac parte din Festivalul Iernii. Un festival în care orice turist au ajuns pe aceste meleaguri poate admira formații artistice din multe județe ale Moldovei. O manifestare de iarnă deosebită care se organizează înaintea concursurilor de schi.
Iată deci o destinație în care, indiferent de anotimpul în care ajungeți, nu vă veți plictisi.
„Turiștii au multe de făcut în zona noastră. Sunt atâtea obiective turistice, cât să umple un concediu întreg. Avem o mină turistică. Este al doilea an de când funcționează. Peisajele sunt extraordinare. Cei care nu cunosc Suhardul Bistriței ar trebui să știe că este o minune a naturii. Aici vom realiza în viitorul apropiat una dintre cele mai frumoase stațiuni de munte. Terenul permite schi de fond pe o distanță de 12 kilometri. Drumul este foarte bun, amenajat cu forțe locale, pentru a permite accesul vizitatorilor. Satul în sine merită admirat. Pe fiecare uliță veți găsi casele care respectă motivele tradiționale, Ciocăneștiul fiind unicat în țară și în lume cu aceste motive tradiționale pe case. Suntem la finalizarea unui program de restaurare pentru a nu se pierde tradiția care ne-a conferit acest titlu. Nenumărați turiști au venit să admire casele noastre care de altfel, și în interior prezintă aceleași motive tradiționale. Una din îndeletnicirile locuitorilor noștri este mersul cu pluta pe Bistrița. În fiecare an dăm drumul la plute pe Bistrița. Un moment pe care turiștii nu ar trebui să-l rateze. Congresul Mondial al Plutașilor din Munții Pădurea Neagră din 2007, a stabilit, de altfel, că primii plutași din Europa au fost cei de la Ciocănești, de pe malul Bistriței Aurii, la anii 1200”, ne convinge primarul din Ciocănești.
Așa cum probabil bănuți deja, bucătăria locală înseamnă păstrăv preparat în nenumărate feluri.
Primarul comunei Ciocănești vă recomandă, însă, să gustați din renumitul borș de păstrăv sau din păstrăvul afumat. Toate produsele sunt ecologice, gustul fiind natural, neîmbogățit cu aditivi alimentari.
Dacă v-am convins, contactați-vă chiar acum operatorul de turism sau, de ce nu, chiar Primăria din Ciocănești. În cadrul acesteia funcționează un birou de turism mereu pregătit să rezolve solicitările turiștilor.
Daniel ONEA, redactor RRI