Soluția finală

Nemulțumirea formulată de un grup de artiști plastici suceveni cu privire la „nerespectarea criteriilor de selecție a numelor” cuprinse în volumul „Un secol de arte frumoase în Bucovina”, lucrare aflată în prezent în faza de corectură la editura suceveană „Mușatinii”, album realizat din inițiativa directorului general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, care-l are ca autor pe criticul de artă și eseistul ieșean Valentin Ciucă, a fost „dezamorsată” ieri, când biroul directorului CMB a fost scena unei îndelungate discuții, civilizate și argumentate, la care au participat părțile divergente.
„Muzica de concert și manelele nu pot sta împreună. Unii cântă după partitură, iar alții după ureche”
Sculptorul Mircea Dăneasă, ca reprezentat al artiștilor plastici profesioniști, a adus la masa „tratativelor” memoriul cu semnăturile celor care solicită „revizuirea urgentă” a lucrării înainte de tipărire, cu condiționarea că, în caz de nesatisfacere a acestei solicitări, ei nu acceptă ca numele lor să apară în acest album. Atât Constantin Ciucă, autorul lucrării, cât și directorul CMB, Constantin Emil Ursu, au invocat faptul că albumul se află deja în fază finală și este aproape imposibilă o intervenție în structura lucrării, dar Mircea Dăneasă s-a menținut ferm pe poziție. Din cele patru soluții identificate, realizarea albumului așa cum a fost conceput de autor, editarea volumului fără numele celor contestați de artiștii plastici, tipărirea – în cazul în care pozițiile rămân inflexibile – fără artiștii profesioniști care nu acceptă ca numele lor să stea alături de cele ale amatorilor și renunțarea la tipărire, s-a ales soluția care să împace parțial ambele tabere, dar care înclină până la urmă în favoarea semnatarilor memoriului. Dintre creatorii neprofesioniști care au generat nemulțumirea ce stă la baza memoriului va rămâne în album doar numele răposatei Ioana Nistor-Budeanu. Ceilalți trei, George Ostafi, Constantin Severin și Viorel Guliciuc, așa cum a subliniat Mircea Dăneasă, „își pot însuși elementele minime ale limbajului plastic, își pot demonstra valoarea profesională și pot intra în rândul creatorilor profesioniști”. Punctul de vedere pe care l-a susținut Mircea Dăneasă a fost ilustrat printr-o comparație din domeniul muzicii. „Muzica de concert și manelele nu pot sta împreună. Unii cântă după partitură, iar alții după ureche”. „Se poate scoate peste câțiva ani o a doua ediție deschisă tuturor celor care fac dovada însușirii unui limbaj plastic profesional. În artă șansele sunt democratice, dar valorile trebuie să fie senioriale”.
„A prevalat ideea, de comun acord cu reprezentantul UAP, confratele nostru Mircea Dăneasă, că trebuie să scoatem albumul”
La finalul discuțiilor, Valentin Ciucă ne-a declarat următoarele: „Consider că editarea, prin grija CMB, a acestui minunat album este, fără îndoială, o reușită. Sigur că punctele de vedere sunt atât de diferite câți oameni participă la dialog. Am ținut seama și de opiniile formulate de colegii noștri, astfel încât am pus în balanță ce este mai important: să edităm albumul, sau să renunțăm la el, pentru că n-ar corespunde, să zicem, exigențelor unora dintre cei care ne-au interpelat. A prevalat ideea, de comun acord cu reprezentantul UAP, confratele nostru Mircea Dăneasă, că trebuie să scoatem albumul și în acest caz câteva persoane, trei la număr, care se manifestă, subliniez, cu o frecvență și o cotă de interes destul de mare, dar care nu întrunesc calitatea de membru al UAP și nu au nici studiile de artă potrivite, nu vor mai apărea în album. Luăm în calcul acest lucru, deși cred că frumusețea întregului ar fi fost poate nuanțată și cu prezența lor, dar am preferat să mergem pe ideea de a edita albumul decât să ratăm din orgoliu sau din frustrare personală acest obiectiv care onorează orice mare oraș cultural al României. Vreau să vă spun că prin editarea acestui album Suceava devine după Iași al doilea centru cultural care realizează acest elogiu adus înaintașilor noștri în artă și celor care au strălucit în perioada interbelică, celor care au făcut față presiunilor de tot felul din perioada comunistă, dar și celor care acum au intrat în atenție și au o bună cotă la nivelul iubitorilor de frumos”.