Decizie șocantă în cazul primului dosar în care a fost condamnat comisarul-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava.
Curtea de Apel Iași, acolo unde a fost strămutat dosarul, a decis casarea soluției dictate de Tribunalul Suceava și retrimiterea cauzei la instanța de fond.
De această dată, instanța de fond va fi Tribunalul Iași, iar procesul, cel mai probabil, se va relua de la zero.
”Ca avocat, o astfel de soluție nu poate decât să-ți aducă o satisfacție profesională imensă, în condițiile în care chiar argumentele juridice și criticile formulate de tine formează osatura veritabilei lecții de drept și a îndrumarului procesual ce se regăsesc în motivarea instanței de apel de la Curtea de Apel Iași.
Motivarea se bazează strict pe lege, pe procedură, pe constituție și pe reglementări internaționale privitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, și confirmă că și avocatul concură la înfăptuirea actului de justiție, promovând şi apărând drepturile, libertățile şi interesele legitime ale omului, stăruind pentru un proces echitabil şi o procedură riguroasă”, a declarat Georgiana Vargan, avocata care îl reprezintă pe unul dintre cei implicați în dosar, Mihail Martin.
Inițial, Radu Obreja a primit o condamnare de 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare.
În același dosar, Mihail Martin, ofițer al Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Suceava, a fost condamnat la 6 ani și 4 luni.
O a treia persoană judecată în acest caz este Radu Popovici, care a primit o pedeapsă de 5 ani și 8 luni de închisoare.
- De ce s-a decis desființarea integrală a sentinței dictate la Tribunalul Suceava
Practic, instanța din Iași a constatat că Radu Obreja nu a avut parte de un proces în care să se poată apăra în mod corect, măcar de la un anumit moment, iar judecătorul de la Tribunalul Suceava a preluat pasaje întregi din rechizitoriul procurorilor DNA în motivarea soluției.
În acest context, sentința de la Tribunalul Suceava a fost desființată complet, iar cauza se va rejudeca, cel mai probabil de la zero.
”Curtea este nevoită să constate că a avut de analizat ceea ce nu poate fi considerată decât parțial o motivare veritabilă.
Din punctul de vedere al instanței de control judiciar, preluarea integrală, paragraf cu paragraf, nu doar a situației de fapt, ci și a analizei probelor astfel cum a fost ea realizată în rechizitoriu, analiză care, în actul de sesizare, nu putea privi decât parte din probatoriul pe care instanța l-a avut de analizat, în condițiile în care cercetarea judecătorească în cauză s-a desfășurat pentru mai multe termene, iar inculpații privați de libertate au continuat să conteste probele pe care acuzarea își fundamentase trimiterea în judecată, nu poate conduce la concluzia că prima instanță ar fi făcut o analiză proprie a întregului probatoriu, cu atât mai puțin că ar fi analizat argumentele invocate de inculpați în apărare.
În realitate, ceea ce se propune drept motivare a soluției de condamnare cu privire la cea mai mare parte a acuzațiilor reprezintă o preluare fidelă a punctului de vedere al procurorului din rechizitoriu, din loc în loc fiind strecurate paragrafe privind ce s-a întâmplat în cursul judecății, fără vreo analiză efectivă, pentru a da impresia unei contribuții proprii și a unei motivări adecvate.
Chiar şi pentru acuzațiile asupra cărora prima instanță a expus parțial argumente proprii, acestea nu s-au referit decât tot la probe administrate în cursul urmăririi penale ori la aspecte de ordin teoretic. Nu întreaga motivare a sentinței apelate este redactată în această manieră.
Există segmente care analizează efectiv acuzațiile, textele de lege aplicabile, chiar unele apărări ale inculpaților, acestea contrastând însă cu cea mai mare parte a considerentelor, care reprezintă preluări din rechizitoriu, în cea mai mare parte fidele, alteori fiind vorba despre rezumări, parafrazări, adăugarea unor formule fără valoare argumentativă proprie, înlăturarea unor paragrafe din actul de sesizare, impresia generală lăsată de parcurgerea celei mai mari părți a considerentelor fiind aceea a unei încercări superficiale de a face motivarea să pară una efectivă și adecvată”, se arată în motivarea Curții de Apel Iași.
- Cum s-ar fi derulat faptele pentru care s-au dat condamnările
Anchetatorii spun că faptele din acest dosar au legătură cu infracțiunile cercetate în dosarul mare, al ”fabricii de permise”, și care privește acordarea ilegală de permis de conducere prin intermediul unei rețele pusă la punct la nivelul Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava. Această grupare infracțională ar fi fost pusă pe picioare și era coordonată de comisarul-șef Radu Ionuț Obreja, fost șef al serviciului.
”În acest context, inculpatul Martin Mihail, în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Suceava, ar fi asigurat protecție juridică activității infracționale de corupție derulată la nivelul serviciului de permise (SPCRPCÎV) Suceava, structură al cărei exponent era inculpatul Obreja Radu Ionuț. Protecția juridică, asigurată de ofițerul DGA pe parcursul anului 2020 ar fi constat în divulgarea, fără drept, a unor informații la care avusese acces în virtutea atribuțiilor, informații menite să îl favorizeze pe Obreja Radu Ionuț, șeful Compartimentului permise Suceava și pe complicii săi. Concret:
– l-ar fi informat pe șeful Compartimentului permise despre autorizarea a cinci investigatori sub acoperire într-un dosar penal în care acesta din urmă era vizat de procurorii anticorupție,
– i-ar fi oferit date despre pregătirea unei acțiuni de constatare în flagrant a unei infracțiuni de corupție,
– l-ar fi informat despre autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică și despre stadiul cercetărilor într-un dosar penal în care șeful Compartimentului permise și complicii săi erau vizați de procurorii anticorupție,
– i-ar fi transmis informații legate de un apel telefonic TELVERDE primit de DGA Suceava, apel ce conținea date concrete despre comiterea unor activități infracționale de corupție în legătură cu obținerea permisului de conducere. Devoalarea acelor informații ar fi modificat conduita persoanei denunțate (constând în restituirea sumei de bani pretinse cu titlu de mită), ceea ce a îngreunat tragerea la răspundere”, se arăta în comunicatul DNA Suceava.
- Mita ar fi fost un autovehicul de teren la mâna a doua
Potrivit anchetatorilor, pe 18 august 2020, Mihail Martin ar fi pretins, prin intermediul lui Radu Popovici, de la comisarul-șef Radu Ionuț Obreja, un autoturism de teren la mâna a doua, iar la data de 8 noiembrie 2020 ar fi și primit autoturismul. În schimb, ofițerul de la DGA trebuia să ”nu vadă” o sesizare și să ofere o serie de informații nedestinate publicității cunoscute în virtutea atribuțiilor de serviciu.
”Conduita ofițerului l-ar fi pus la adăpost pe șeful compartimentului permise și pe complicii săi de o eventuală răspundere penală pentru activitatea infracțională de corupție desfășurată în legătură cu permiselor de conducere. În același context, la data de 9 octombrie 2020, inculpatul Martin Mihail, în aceeași calitate, ar fi accesat în mod ilegal baza informatizată de date administrată de Direcția Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (care conținea date clasificate ca secrete de stat, iar accesul era destinat unui grup restrâns de utilizatori) pentru a efectua verificări cu privire la raporturile de muncă ale unui agent de poliție din cadrul Compartimentului permise Suceava. Ulterior, informațiile respective ar fi fost transmise inculpatului Obreja Radu Ionuț care îl bănuia pe subordonat de formularea unor denunțuri împotriva sa”, se mai arată în rechizitoriul DNA Suceava.
