Într-un banc care are mai bine de jumătate de secol, era vorba despre un șoarece și un elefant care ajung simultan la capetele opuse ale unei punți. Pornesc unul spre celălalt, iar puntea începe să se zgâlțâie, să se bălăngăne și să trosnească. Ajunși unul în fața celuilalt, se opresc amândoi, iar șoricelul, privindu-l în ochi pe elefant, îi zice: „Băi, ce le mai tropăim!”. Să fiu al naibii dacă meciul de alaltăieri, cu Rusia, mi-a sugerat altceva decât transpunerea într-o cumplită realitate contemporană a străvechiului banc. Nu cred că e nevoie să vă spun cine era șoricelul, deoarece dv, cei care citiți rubrica asta, sunteți cu mult dincolo de testul Pisa. Pe lângă asta, era absolut evident că podeaua sălii se zgâlțâia ori de câte ori tropăiau pe ea vreo 3 – 4 dintre elefănțelele lor, pe lângă care până și Pintea părea fragilă. În asemenea condiții, încă de la intrarea pe teren, mi-am imaginat o echipă a României care să folosească des și eficient arma contraatacului. Acum, când scriu, la mai bine de 30 de ore după calamitate, în memorie nu mi-a rămas nici măcar un singur contraatac al României, și tocmai de aceea mă întreb la ce mama naibii trebuia plătit chelu’, din moment ce până și la time-out-uri, tot Cristina Neagu dădea indicații celorlalte fete. Aaa, pentru ca să facă după meciuri conferințe de presă în care să-i felicite ba pe antrenorul Muntenegrului (un român!) după ce ne-a bătut, ba pe antrenorul rusoaicelor, neuitând să-i tragă vreo două limbi și domului Dedu, ăl’ de l-a inventat pe chel și care-l plătește pentru toate bătăile luate de parcă ar fi date! Ca masa să fie cu adevărat bogată, chelu’ ne-a explicat, la finalul calamității, că rusoaicele ne-au tăvălit (am văzut și noi, merci!) fiindcă au o condiție fizică de senzație! Acu’, întreb și io, ca prostu’: „Bă, da’ noi de ce n-avem? Le dă rusu’ spanac cu mai mult fer!? Sala în care se antrenează ele e mai lungă? Nu, nu și mai groasă, că ăsta-i din alt banc! E sigur că papagalu’ trebuie să stea chiar până la sfârșit? Adică măcar la ultimele două meciuri n-am putea să-l luăm la noi pe Trefilov, care e doar spectator?