Conflictele din CSM, acțiunile împotriva unor membri ai Consiliului, tergiversările în definitivarea conducerii acestui for care ar trebui să avizeze șefii DNA și Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție conduc la ideea că se dorește menținerea lui Daniel Morar la vârful Ministerului Public
Declarația premierului Victor Ponta de duminică seară, în care admite că președintele Traian Băsescu i l-a propus ministrului Justiției pe Morar ca procuror general, nu face decât să confirme acest lucru, deși Morar nu și-a anunțat intenția de a candida, dar nici nu a negat această posibilitate.
Ponta a afirmat că, dintr-o discuție cu ministrul Justiției, a înțeles că președintele Traian Băsescu l-a propus pentru postul de procuror general pe actualul interimar, Daniel Morar, susținând că opțiunea a fost exprimată atât anterior, cât și ulterior procedurii de selecție. „Din discuția cu ministrul Justiției, Mona Pivniceru, am înțeles că președintele l-a propus pe Daniel Morar, că e cel mai bun procuror general”, a afirmat Victor Ponta la RTV.
El a explicat totodată că Pivniceru i-a răspuns președintelui țării că procedura de selecție îi permite inclusiv lui Morar să se înscrie, dar că acesta nu a vrut să participe (la procedura declanșată de MJ anul trecut-n.r.).
Întrebat dacă apreciază că președintele face astfel presiuni în favoarea lui Morar, premierul a precizat că Băsescu „și-a exprimat o opțiune, o opinie”.
„Este părerea domniei sale că cel mai bun ar fi domnul Morar, iar Pivniceru nu are aceeași opinie”, a adăugat Ponta, care a arătat că procedura de selecție este una transparentă.
Cu toate acestea, interesul manifestat de Comisia Europeană față numirile la conducerile DNA și Ministerului Public, interes care nu s-a manifestat și în 2005 – 2006, când au fost numiți în funcții Daniel Morar și Codruța Kovesi, menținerea Oanei Schmidt Hăineală în postul președinte al CSM, în pofida controverselor create de alegerea sa, punerea la îndoială a integrității unora dintre membrii Consiliului, precum și faptul că unii dintre ei sunt șantajabili sunt elemente care ridică semne de întrebare privind evoluțiile din sistemul judiciar.
În 2 octombrie 2012, Daniel Morar, delegat prim-procuror general al României până în 2 aprilie 2013, a declarat că nu-și permite să participe la o farsă, referindu-se la procedura de selecție inițiată atunci de ministrul Justiției pentru funcțiile de procuror general și procuror șef al DNA.
Potrivit lui Daniel Morar, ministrul Justiției are două variante: fie face propuneri ignorând orice procedură și își asumă numirile, fie face o procedură transparentă în care fiecare candidat să aibă o șansă.
Conform legii, așa cum s-a modificat în 2005 – astfel încât a fost posibil ca Daniel Morar să fie propus de ministrul Justiției de atunci Monica Macovei și numit de președintele Traian Băsescu – ministrul Justiției are atributul exclusiv de numire a procurorului general, a procurorilor șefi și adjuncților acestora.
În 2005 și 2006 nimeni de la Bruxelles nu a contestat numirile lui Daniel Morar și Codruței Kovesi sau calitățile care îi recomandau pentru cele două funcții importante în Ministerul Public.
Cu toate acestea, în vara lui 2012, în timpul referendumului de revocare a președintelui Traian Băsescu, Comisia Europeană a impus ministrului Justiției, Mona Pivniceru, o procedură transparentă de selecție, după ce apropiați ai lui Daniel Morar și ai Monicăi Macovei au reclamat la Bruxelles că puterea de la București vrea să pună mâna pe justiție.
Surse judiciare susțin că Tiberiu Nițu, fost adjunct al procurorului general al României Codruța Kovesi, ar fi fost agreat inclusiv de premier la conducerea Ministerului Public. Numirea sa a fost respinsă, însă, de președintele Traian Băsescu, precum și cea a lui Ioan Irimie, candidat la șefia DNA, cu toate că prestațiile celor doi în fața membrilor Secției pentru procurori a CSM au fost diferite.
Dacă Ioan Irimie a avut o prestație slabă, suficientă pentru respingerea candidaturii sale, în urma întrebărilor considerate umilitoare adresate chiar de fostul său coleg clujean, Daniel Morar, în cazul lui Tiberiu Nițu, percepția negativă a fost dată nu atât de prestația sa, cât de atitudinea celor care îl audiau. El s-a contrat, motivat sau nu, cu Oana Schmidt Hăineală și cu Daniel Morar. Grimasele lui Hăineală, la acea vreme vicepreședinte CSM, în timp ce el își expunea proiectul de reformă, au fost prilej de dispută.
Alegerea Oanei Schmidt Hăineală la conducerea CSM, în 4 februarie, în urma unui vot contestat, a fost doar aparent debutul scandalului din CSM, pentru că acesta începuse cu ceva timp în urmă, când Daniel Morar obținuse, contrar uzanțelor, drept de vot în Consiliul Superior al Magistraturii.
Decizia a fost constestată la Curtea de Apel București – condusă de Livia Savonea, candidat pentru funcția de judecător al instanței supreme – și având termen de judecată în 12 martie, adică la o dată la care oricum alegerea lui Hăineală, făcută și în baza votului lui Morar, este deja consacrată. Termenul a fost decis după ce judecătoarea Diana Bulancea – soția procurorului Marius Bulancea, subalternul lui Daniel Morar – s-a abținut să judece, dosarul fiind repartizat altei magistrate de la Secția de contencios administrativ. Secția de contencios administrativ a fost condusă de Alina Ghica până când aceasta a fost aleasă membru în CSM.
În urma alegerii Oanei Schmidt Hăineală, un procuror, ca președinte al CSM – fapt ce a deranjat judecătorii din toată țara – mai mulți membri ai Consiliului au reclamat și amendat procedura.
În afară de votul lui Morar, al judecătorilor Ghica și Danileț, un alt vot controversat a fost cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Aceasta a votat în favoarea procurorului Hăineală și nu pentru colegul său de la ICCJ, Mircea Aron, candidat la funcția de șef al CSM. În alte circumstanțe judecătorii ICCJ s-ar fi revoltat, însă în ultimii ani au afirmat că CSM nu îi mai reprezintă demult. Surse din magistratură susțin că judecătoarei Livia Stanciu i s-a propus să fie candidat pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, din partea Președinției.
Pe de altă parte, doi judecători, membri ai CSM, vocali împotriva noii conduceri a Consiliului, sunt în centrul unor investigații.
Judecătorul Adrian Neacșu este acuzat că și-ar fi însușit nelegal diurna de membru al Consiliului, că deplasările în teritoriu nu ar fi fost reale, chestiune care ar putea fi soluționată printr-o acțiune civilă. Totuși, timp de două luni, în baza unui mandat „pe siguranță națională”, Neacșu a fost monitorizat, inclusiv în locuința de serviciu. Deși fapta sa este în mod normal de competența Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a intrat sub jurisdicția DNA, Neacșu fiind acuzat și de „participație improprie la abuz în serviciu (prevăzută de Legea 78/2000 privind faptele de corupție)”, pe lângă fals și uz de fals.
Anchetatorii DNA au ridicat computerul lui Neacșu din biroul de la CSM, în absența unui mandat de percheziție. În accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg biroul este considerat un spațiu intim social, astfel că doar în baza unui mandat de percheziție s-ar fi putut permite accesul, afirmă judecători ai instanței supreme, specializați în probleme de drept european.
În cazul celuilalt judecător, Horațius Dumbravă, fost președinte al CSM, există o investigație a Agenției Naționale de Integritate pentru un posibil conflict de interese legat de fapte comise în perioada 2009-2010.
Înainte ca Alina Ghica și Cristi Danileț să-și depună candidaturile pentru funcțiile de vicepreședinte al CSM, procurori din CSM ar fi fost amenințați cu declanșarea procedurilor de revocare în adunări generale în cazul în care intenționează să-și depună și ei candidatura pentru acest post.
Și Corina Dumitrescu – reprezentant al societății civile în CSM, rector al Universității Creștine Dimitrie Cantemir și soția senatorului PSD Cristian Dumitrescu – este șantajabilă. După ce a fost propusă ca ministru al Educației, nu a mai fost numită din cauza problemei de integritate. În timpul scandalului privind nominalizarea sa la Educație, s-au constatat greșeli în CV-ul ei, iar CSM a anunțat atunci că face verificări privind postarea documentului care conținea „vădite erori”. Și verificările privind CV-ul, și verificările cerute de CSM la ANI privind starea de incompatibilitate a lui Dumitrescu au rămas în coadă de pește. Surse judiciare susțin că și ea s-ar afla în cărți pentru Curtea Constituțională.
Miercuri, 13 februarie, ar trebui să se tranșeze problema revocărilor din funcțiile de membru al CSM a judecătorilor Alina Ghica și Cristi Danileț. Revocările lor au fost votate de judecătorii care i-au ales, în urma scrutinelor din 2010 și 2011. Decizia ar putea fi însă tergiversată de o altă discuție, referitoare la caracterul „de recomandare” sau „imperativ” al termenului de 15 zile în care trebuie ca CSM să ia act de deciziile adunărilor generale ale judecătorilor privind revocarea membrilor Consiliului. Odată cu trecerea timpului, interesul față de mișcările și deciziile din CSM s-ar putea estompa.
Potrivit articolului 52, alineatul (7), din Legea 317/2004 privind organizarea CSM, procedura de revocare poate fi declanșată de orice adunare generală de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum și de organizațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor. Iar alineatul (8) prevede: „Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a inițiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor”.
„(9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate și motivate de reprezentanții adunărilor generale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcție a membrului ales”, menționează legea.
În timp ce la CSM lucrurile degenerează, lent dar sigur, ministrul Justiției încearcă să găsească o soluție pentru a fi ales totuși „procurorul general al Republicii”, până în 2 aprilie 2013, când expiră delegarea lui Daniel Morar.
Recent, procurorul general interimar, Daniel Morar, șef al Direcției Naționale Anticorupție, a declarat, răspunzând unei întrebări privind o eventuală candidatură a sa la conducerea Ministerului Public, că o să vadă ce face, precizând că speră să se termine procedura de selecție până la expirarea delegării sale, în 2 aprilie, care nu mai poate fi prelungită.
Întrebat cum vede procedura transparentă pe care a anunțat-o ministrul Justiției, Mona Pivniceru, respectiv ca la audierea candidaților pentru conducerile Ministerului Public și, respectiv, DNA, să aibă acces presa, Daniel Morar a spus: „Așteptăm să vedem”.
Anterior, ministrul Justiției, Mona Pivniceru, a anunțat că va fi declanșată o nouă procedură de selecție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a șefului Direcției Naționale Anticorupție.
Mona Pivniceru a spus că, potrivit calendarului, procedura de selecție se poate întinde pe 135 de zile.
Președintele Traian Băsescu a respins, în 18 ianuarie, propunerile privind numirile lui Tiberiu-Mihail Nițu și Ioan Irimie în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și, respectiv, de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), trimise de ministrul Justiției, Mona Pivniceru.
„Motivația principală care a stat la baza deciziei domnului președinte Traian Băsescu este lipsa de transparență a procesului de selecție organizat de Ministerul Justiției, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanțe să se înscrie la procesul de selecție”, preciza Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
După respingerea candidaturilor celor doi, de către CSM, surse judiciare afirmau că procurorii nu se vor mai înscrie în următoarea procedură, astfel că cel mai probabil Daniel Morar va candida pentru funcția de procuror general, iar Oana Schmidt Hăineală pentru cea de procuror șef al DNA.
Prin raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), din 30 ianuarie, se impune autorităților române existența unui aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru cei care vor fi propuși de ministrul Justiției în cele două funcții.
În urma modificărilor legii de către Monica Macovei, când era ministru al Justiției, pe candidaturile pentru funcțiile de șefi dau aviz „consulativ”, nu conform, membrii Secției de procurori a CSM, adică: Oana Schmidt Hăineală, Daniel Morar, George Muscalu, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Elena Hach și ministrul Justiției.
Procedura de alegere a președintelui CSM din 4 ianuarie 2013 a dezvăluit orgolii și frustrări, lupta pentru interesul personal și mai puțin pentru principii.
