Simpozionul „Moștenirea rareșiană”

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în parteneriat cu Ministerul Culturii și cu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, a organizat Simpozionul Moștenirea rareșiană, prilejuit de împlinirea a 475 de ani de la trecerea la cele veșnice, în ziua de 2 septembrie 1546, a vrednicului de pomenire domn Petru Rareș, fiul marelui domn Ștefan cel Mare și Sfânt.
Despre domnia celui care reprezintă un reper în istoria politică, culturii, artei și civilizației medievale a Țării Moldovei s-au scris nu puține pagini. A fost o domnie cu lumini și cu umbre, cu ambiții mari care nu întotdeauna i-au reușit, atât față de Poartă, pe de o parte, cât și față de Polonia, pe de altă parte. Pe bună dreptate s-a afirmat că între domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Mihai Viteazul domnia lui Petru Rareș a avut cea mai întinsă faimă, din Apusul creștin până în Răsăritul mahomedan, stârnind admirație pentru prieteni și respect pentru adversari.
La Mănăstirea Probota, monument UNESCO, unde după atâta trudă a sa, cum scrie cronicarul Grigore Ureche, și-a găsit odihna veșnică, în frumoasa ctitorie a avut loc astăzi, 2 septembrie 2021, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoți și diaconi, pentru domnul care a arătat că a avut conștiința unității celor trei țări românești – Moldova, Țara Românească și Transilvania. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Inochentie de la Probota“ coordonat de părintele Constantin Dan Magdalena. În continuare au fost interpretate cântecele patriotice „Ne vom întoarce într-o zi“ pe versurile poetului Radu Gyr, „Oituz” de V. N. Petala și „Pomelnic“, versurile aparținând Zoricăi Lațcu – Monahia Teodosia. S-a vorbit în istoriografia românească – a subliniat în cuvântul său părintele arhid. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial Sector Monumente Patrimoniu Arhitectură bisericească din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – despre faptul că în politica internă și externă a lui Petru Rareș s-a văzut o repetiție generală moldovenească a epopeii lui Mihai Viteazul. Există temeiuri pentru a se afirma că Petru Rareș a fost animat de idealul dacic, că a avut cunoștință de unitatea dacică a celor trei state carpato-dunărene și că știa că bunul său tată Ștefan cel Mare era numit într-o scrisoare descoperită nu de mult la Milano Re de Dacia, adică Regele Daciei.
După săvârșirea slujbei Parastasului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în semn de prețuire pentru memoria marelui domn Petru Rareș și de apreciere pentru modul în care slujitori ai muzei Clio au pus în valoare personalitatea politică, diplomatică și culturală a lui Petru Rareș, a conferit participanților la acest eveniment următoarele distincții: Ordinul „Mușatinii” domnului prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, domnului prof. univ. dr. Ion Solcanu, domnului prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru; Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” părintelui prof. univ. dr. Vasile Nechita și domnului lector univ. dr. Bogdan Constantin Neculau.
Apoi, în Sala Voievozilor a Mănăstirii Probota a avut loc simpozionul cu tema Moștenirea rareșiană, moderat de arhid. Vasile M. Demciuc și pr. Constantin Oprea, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Au fost susținute următoarele comunicări: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Universitatea București – Istoria – cea mai frumoasă poveste; prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava– Glasul istoriei în ctitoriile rareșiene; prof. univ. dr. Ion Solcanu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași – Pictura murală bisericească din epoca lui Petru Rareș, pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita, Universitatea „Ovidius” Constanța– Domnia lui Petru Rareș – un moment hotărâtor în păstrarea dreptei credințe, lector univ. dr. Bogdan Nicolau, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași– Educație și cultură în epoca lui Petru Rareș, dr. Tereza Sinigalia, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” București– Teme noi în iconografia bisericilor din Moldova introduse după modelul Probota, Adrian Bătrîna, arheolog, Muzeul Național de Istorie București– Câteva considerații pe marginea săpăturilor arheologice de la Probota, pr. Gabriel Herea– Polemici hermeneutice în secolul al XVI-lea moldovenesc. Inscripțiile și iconografia scenei – Aici este Țarigradul – Asediul Constantinopolului de la Moldovița.
La sfârșitul simpozionului, părintele Constantin Oprea a menționat faptul că însăși această manifestare culturală este un fapt istoric și că această mică ofrandă, a noastră a celor de astăzi, dovedește cât de frumos știm sa ne aducem aminte în acest an, Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, despre cei care au făcut istorie.
În continuare, participanții la această manifestare științifică au vizitat ctitoriile lui Petru Rareș din județul Suceava, respectiv Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Baia, biserica Mănăstirii Râșca (monument UNESCO), Biserica „Sfântul Dumitru” Suceava, biserica Mănăstirii Humor, ctitorită în vremea și sub directa îndrumare a lui Petru Rareș, Mănăstirea Moldovița (monument UNESCO).
(Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților)