Ierarhii Sfântului Sinod adresează un apel către toți clericii și mirenii ortodocși români din afara granițelor țării, aflați, fără binecuvântare, în alte Biserici Ortodoxe surori sau în structuri bisericești necanonice, de a reveni la „biserica mamă”, adică în jurisdicția canonică a BOR.
Apelul vine după ce, în ședința Sfântului Sinod din 10-11 februarie, mai mulți ierarhi care slujesc în afara granițelor au semnalat faptul că, din motive multiple, unii ortodocși români „s-au îndreptat spre alte jurisdicții ortodoxe, în timpul comunismului, însă ceea ce a fost scuzabil în trecut a devenit nejustificabil și chiar regretabil în prezent, adică înstrăinarea românilor unii de alții, până la dezbinarea lor bisericească”.
„La începutul anului 2010, proclamat de Sfântul Sinod ca Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești în Patriarhia Română, în contextul aniversării a 125 de ani de când Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală și a 85 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie, ierarhii Sfântului Sinod adresează un apel de suflet către toți clericii și mirenii ortodocși români din afara granițelor țării, aflați – fără binecuvântare – în alte Biserici Ortodoxe surori sau în structuri bisericești necanonice, de a reveni în comuniune directă cu Biserica Mamă, adică în jurisdicția canonică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, arată Patriarhia Română într-un comunicat de vineri.
Potrivit Patriarhiei Române, realizarea acestui deziderat reprezintă împlinirea prevederilor din Statutul pentru organizarea și funcționarea BOR, care menționează faptul că Biserica Ortodoxă Română este Biserica neamului românesc și îi cuprinde pe creștinii ortodocși din țară și pe cei din afara granițelor țării. Organizarea canonică și pastorală a credincioșilor ortodocși români din afara granițelor României este asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Acest principiu este în deplină concordanță cu hotărârea Conferinței Presinodale Panortodoxe de la Chambésy-Elveția (6-13 iunie 2009), care precizează că fiecare Biserică autocefală are dreptul de a păstori propria sa diasporă, se mai precizează în comunicatul Patriarhiei Române.
Prevederile statutare menționate exprimă datoria Bisericii Ortodoxe Române și se bazează pe canonul 16 de la Sinodul I Ecumenic (325), care afirmă principiul că nu este îngăduit unei eparhii să primească în jurisdicția sa clerici și credincioși ortodocși, fără binecuvântarea Bisericii (eparhiei) căreia aceștia aparțin.
În acest sens, Patriarhia Română amintește și faptul că procesul de revenire a clerului și credincioșilor ortodocși de diferite naționalități la Bisericile Mame – de exemplu în Patriarhia Rusă și în Patriarhia Sârbă – a început deja în urmă cu mai mult timp și a arătat că, prin coresponsabilitate și solidaritate etnică ortodoxă se pot depăși dezbinări istorice conjuncturale, motivate în trecut pe criterii politice.
„Acum, la 20 de ani de la căderea regimului comunist în Europa Răsăriteană, când România este membră a Uniunii Europene și a NATO și în condițiile în care Biserica Ortodoxă Română dezvoltă o activitate fără precedent în afara granițelor țării prin reorganizarea și înființarea de numeroase eparhii în întreaga lume, apreciem că nu mai sunt motive întemeiate de a respinge chemarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la unitate și comuniune ortodoxă românească. Suntem încredințați că această atitudine de reînviere și reconciliere ortodoxă românească va consolida și va intensifica lucrarea pastoral-misionară, social-filantropică și cultural-educațională a Bisericii Ortodoxe Române de pretutindeni, întărind în același timp demnitatea ortodoxă românească, prin eliberarea unora dintre românii ortodocși de complexul de a fi «căutători de umbrele canonice» la străini”, se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.
Totodată, Sfântul Sinod regretă că, din diverse motive, unii din creștinii ortodocși români s-au îndreptat spre alte jurisdicții ortodoxe, în timpul comunismului, însă susține că ceea ce a fost scuzabil în trecut, a devenit nejustificabil și chiar regretabil în prezent, adică înstrăinarea românilor unii de alții, chiar dezbinarea lor bisericească.
„Încredințați fiind că apelul nostru la unitate și demnitate ortodoxă românească va fi receptat cu bucurie și responsabilitate, ca dorință de comuniune și cooperare frățească, vă împărtășim tuturor aleasă prețuire și părintească binecuvântare” se arată în finalul documentului, semnat de PF Daniel, în calitate de președinte al Sfântului Sinod al BOR și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, precum și de membrii acestei formațiuni din țară și străniătate, prezenți în Capitală.
