Sfântul Prooroc Isaia a trăit în Ierusalim, pe vremea regelui Manase, fiul lui Iezechia, de către care a și fost tăiat cu fierăstrăul, și cu sfârșit mucenicesc și-a săvârșit viața, fiind îngropat la locul ce se zice Aroil sau Roghil, aproape de trecătoarea apelor pe care le-a stricat regele Iezechia de le-a afundat. Și Dumnezeu a făcut spre semn de a izvorât iarăși acest izvor al Siloamului pentru acest prooroc. Pentru că mai înainte de a nu muri, leșinând de sete, se ruga lui Dumnezeu, Care l-a ascultat și îndată a trimis Dumnezeu apă vie din izvorul Siloamului. De aceea s-a numit izvorul acesta Siloam, care se tâlcuiește trimis. Proorocul Isaia era la arătarea trupului astfel: avea barba lungă și ascuțită, și se apropia a ajunge cu vârsta la bătrânețe.
(Ziarul Lumina)