Pentru a se ridica la standardele europene în domeniul educației este foarte important pentru un cadru didactic să vină în contact cu sisteme educaționale din alte țări, să participe la cursuri de perfecționare și inovare în domeniul competențelor pedagogice sau competențelor organizatorice. În perioada 24-27 martie 2022, Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), Operator al Programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” (Dezvoltare locală) finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021 și implementat în parteneriat cu Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale (KS) și cu Consiliul Europei (CoE), a organizat o sesiune de instruire cu tema ”Educație incluzivă și competențe pentru o cultură democratică”, pentru 24 de cadre didactice din România.
Astfel, 3 profesori de la Școala Gimnazială Constantin Morariu Pătrăuți, Meșteriuc Grațiela, Burciu Teodora și Puiu Ramona, au participat la acest curs oferit de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS România. Evenimentul a fost posibil datorită faptului că școala noastră este școală colaboratoare în cadrul Proiectului CESI – CALITATE PRIN EDUCAȚIE ȘCOLARĂ INCLUZIVĂ, proiect coordonat la nivelul județului Suceava de CJRAE Suceava, manager de proiect fiind consilierul școlar profesor Nichitean Adriana. Proiectul a obținut finanțare prin intermediul Fondului pentru Relații Bilaterale aferent Programului Dezvoltare locală și se adresează exclusiv acelor cadre didactice implicate în implementarea proiectelor finanțate de FRDS prin Program care își propun să contribuie la transformarea școlii în care lucrează într-o școală incluzivă, care aplică strategii și instrumente de predare ce promovează un mediu de învățare incluziv și democratic în clasă și la școală.
Organizatorul sesiunii de instruire „Educație incluzivă și competențe pentru cultura democratică” a fost Centrul European WERGELAND, formatorii Larisa Bronder, Elisabeth Kasa, Valentina Papeikiene și Ramiya Sakip gândind acest eveniment pentru a crea punți de legătură profesională pentru profesori, pentru îmbunătățirea competențelor acestora de a se implica în activități privind diversitatea în clasă și școală, cu un accent deosebit pe incluziunea elevilor de origine romă. Aceștia au prezentat participanților cele mai recente abordări și metode în educația pentru cetățenie și drepturile omului și au sprijinit utilizarea acestora în practica educațională, inclusiv Cadrul de competențe al Consiliului Europei pentru Cultura Democratică, și-au propus să crească gradul de conștientizare și să dezvolte în continuare abilități cu privire la modul de a crea spații pentru toți în care este promovat dialogul respectuos, gândirea critică și respectul pentru diferențe, dar și să sprijine participanții să aplice strategii și instrumente de predare care promovează un mediu de învățare incluziv și democratic în clasă și la școală, bazat pe o abordare a întregii școli pentru a consolida încrederea în aplicarea metodelor interactive și centrate pe cursant, precum și să prezinte o oportunitate de schimb de bune practici în domeniu între Norvegia și România.
Participarea la acest seminar a reușit să mă aducă în contact direct cu profesori din mai multe colțuri ale României și Europei, cu diversitatea culturală și lingvistică a formatorilor din Norvegia, Chile, Lituania, Macedonia și mi-a îmbogățit cunoștințele legate de educația interculturală și capacitatea de comunicare și interrelaționare cu ceilalți participanți, lucru care mă va ajuta în plan personal și profesional și în relația cu școala, colectivul ei, comunitatea locala, în abordarea unor strategii de acceptare a diversităților culturale cu scopul de a oferi șanse egale tuturor copiilor. Am dobândit o altă viziune pentru ca promovarea educației europene prin interculturalitate nu trebuie redusă la un act de acceptare, ci trebuie ridicată la un nivel de respectare și înțelegere, de colaborare și promovare a valorilor naționale în context european.
Trebuie însușită capacitatea de a comunica în mai multe limbi, fapt care duce la o lărgire a orizontului, la înțelegerea superioară a problematicii Europei contemporane și oferă posibilitatea culegerii de informații utile și aplicabile la nivel profesional și personal, promovând un mediu de învățare incluziv și democratic în grădiniță și la școală.
Cred că ocomunitate școlară democratică poate oferi un model de cultură democratică. În acest context, elevii din grădinița și școala noastră vor avea ocazia să-și însușească competențele culturii democratice prin experiență și practică. Ca lideri și ca profesori putem folosi modele, demonstrându-le elevilor tiparele comportamentale și competențele care promovează sau contracarează cultura democratică din școală. Prin urmare, este important să reflectăm cu toții: manageri de școli, profesori, elevi, comunitate locală, la mesajele pe care le comunicăm prin comportament. Modelul de competențe pentru o cultură democratică pe care l-am descoperit în cultura nordică poate servi drept linie directoare, având în vedere următoarele valori și atitudini: deschidere spre alteritate culturală și alte credințe, viziuni asupra lumii și practici, respect, spirit civic, responsabilitate, auto-eficacitate, toleranță la ambiguitate.
(Prof. Grațiela Meșteriuc)
