Sensul cuvintelor: „Și încă ne izbăvește de cel viclean”

a. Generalități
Singura dificultate constă în fixa¬rea genului genitivului, deoarece din punct de vedere gramatical este imposibil de a se distinge dacă aici este genitivul de la masculin sau de la neutru. Fixarea genului genitivului este necesară deoarece prin masculin se înțelege diavolul ca ființă rea prin excelență a univer¬sului și autorul tuturor relelor, iar prin neutru se înțelege răul în general.
b. Interpretările cererii
1. Răul. Conform primei interpretări, se înțelege răul în general (moral, păcatul, is¬pita etc, fizic și psihologic) și prin urmare este genitivul genului neutru. Această interpretare se găsește la o mare parte a comentatori¬lor latini. Către această interpretare impersonală i-a orientat în primul rând traducerea latina a cererii „sed libere nos a malo”, care nu pre¬zintă nici o nuanță și în al doilea rând prestigiul Fericitului Augustin la care se găsește această interpretare. După aceea ea a fost adoptată și de alți comentatori îndeosebi romano-catolici și protestanți.
2. Diavolul. Conform cu cea de a doua interpretare, se înțelege diavolul ca autor al tuturor relelor și prin urmare este genitivul genului masculin. În favoarea adoptării ge¬nului masculin pentru termenul există următoarele indicii.
– Dacă ar fi fost vorba de neutru și s-ar fi avut în vedere răul de¬terminat în context, adică ispita, atunci s-ar fi impus folosirea unui adjectiv pronominal demonstrativ – ci ne izbăvește de acest (sau acel) rău.
– Dacă ar fi fost vorba de neutru și nu s-ar fi avut în vedere un rău determinat, ci unul nedeterminat, răul în sensul general (tot răul posibil), atunci s-ar fi impus pe de o parte suprimarea articolului, iar pe de alta folosirea în locul acestuia a adjectivului pronominal nedefinit.
Comentatorii greci, în marea lor majoritate, au înțeles că se desemnează diavolul și prin urmare că este genitivul de la masculinul. Această interpretare se găsește și la unii comentatori latini, îndeosebi la cei vechi, precum și la o parte dintre comentatorii apuseni. Toate acestea constituie argumente în favoarea adoptării genului masculin pentru cuvântul din cererea a șaptea.
Traducerile românești „cel rău” sau „cel viclean” în mod cert ne duc cu gândul la diavol și nu la răul în general.
3) Atât diavolul cât și răul. Desigur că cele două interpretări expuse mai sus nu se exclud, deoarece diavolul este autorul răului și cerând eli¬berarea de râu, indirect cerem și eliberarea de autorul acestuia (adică de diavol) și invers, cerând eliberarea de diavol cerem și eliberarea de rău. Așa se face că la unii comentatori, cele două interpretări se găsesc combinate și constituie astfel o nouă interpretare. Conform acestor co¬mentatori, prin cererea a șaptea a R.D. cerem de la Dumnezeu elibera¬rea atât de diavol cât și de rău în general.
Cu toate acestea, rămâne cea mai probabilă părerea comentatorilor greci, ca prin cererea a șaptea rugăm pe Dumnezeu să ne elibereze de diavol și că termenul este genitivul genului masculin.
c. Aspectul eshatologic al cererii
O parte dintre comentatori ac¬centuează faptul că cererea are un sens eshatologic. Unii chiar socotesc ca prin ea se cere eliberarea finala și definitivă. Timpul verbului im¬perativul aorist, care arată că este vorba de un act precis și care va avea loc într-un moment istoric bine determinat, justifică această inter¬pretare. De asemenea, este cunoscut faptul că diavolul își va înteți atacurile împotriva omenirii înainte de sfârșitul lumii (2 Tes. II, 3-12) și prin urmare este firesc să cerem, eliberarea de diavol mai ales pentru acele clipe.
Comentatorii care resping interpretarea eshatologică a cererii, obiectează că deoarece diavolul se află la lucru încă de pe acum și caută să corupă pe oameni, este necesară încă de pe acum intervenția lui Dumnezeu pentru a ține la distanță pe acest dușman al lor. Desigur că această obiecție este logică, însă ea este valabilă numai dacă cere¬rea se interpretează în sensul unei eshatologii consecvente, adică dacă se înțelege ca prin cerere ne rugăm numai pentru eliberarea finală și definitivă care va avea loc la a doua venire a Domnului. Însă dacă cererea este interpretată în sensul unei eshatologii realizate sau pe cale de rea¬lizare, obiecția de mai sus încetează de a mai există. Adică dacă se înțelege că prin cerere rugăm pe Dumnezeu să ne elibereze de diavol atât în timpul atacurilor sale de acum, dar mai ales în timpul atacurilor sale care vor avea loc înainte de sfârșitul lumii. În orice caz, aceasta cerere va fi împlinită deplin numai la sfârșitul lumii. (www.crestinortodox.ro)