Plenul Senatului a adoptat, miercuri, cu 93 de voturi „pentru”, proiectul de modificare a Legii de organizare a Guvernului, prin care Cabinetul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, dar și legea responsabilității fiscale.
Senatorul PDL Iulian Urban (PDL) a propus în plenul Senatului un amendament care a fost însușit de toate grupurile politice, în care se prevede că, prin derogare de la prevederile alin. 3 din lege, în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul demis poate iniția proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaționale și proiecte de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și proiectul legii responsabilității fiscale.
Raportul Comisiei juridice, cu amendamentul propus în plen și votat în unanimitate, a fost adoptat cu 95 de voturi favorabile.
Secretarul de stat Valentin Iliescu, reprezentant al Executivului în plen, a arătat că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în regim de urgență, astfel că punctul de vedere al Guvernului nu a fost elaborat.
„Guvernul este hotărât și ferm să execute orice decizie venită din partea Parlamentului prin care România să își onoreze obligațiile și angajamentele cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană”, a mai spus Valentin Iliescu.
Actul normativ modifică articolul 26 al Legii 90/2001 privind organizarea Guvernului și stipulează că, în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniția proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaționale și proiectele bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.
Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului în calitate de Cameră decizională.
Președintele de ședință, Teodor Meleșcanu, a mulțumit liderilor grupurilor parlamentare pentru înțelepciunea de a găsi o soluție la această „situație dificilă”.
Vicepreședintele Senatului Anca Boagiu (PDL) a declarat în plen că prin această lege se face un pas minor, dând puțină putere unui Guvern care nu are de fapt putere.
„Din punctul nostru de vedere, cel mai normal ar fi fost să avem în acest moment un Guvern validat de către Parlamentul României, nu să dăm legișoare ciuntite, astfel încât să respectăm acordurile internaționale, dacă în mod normal ne-ar fi păsat de aceste acorduri”, a spus Anca Boagiu.
Senatorul PSD Titus Corlățean a salutat la rândul său hotărârea Parlamentului și responsabilitatea de care parlamentarii, adesea atacați pe nedrept, poate alteori cu fundament, au dat dovadă prin votul pentru abilitarea Guvernului de a înainta proiectul bugetului de stat pe 2010.
„Este un gest responsabil care trebuie salutat și în plen”, a spus Corlățean.
Liderul grupului PNL din Senat, Puiu Hașotti, a declarat că „este suficientă o întâlnire de 5-10 minute a liderilor de grupuri din Parlament, care pot face o treabă mult mai bună și mai utilă decât un Guvern, fie el demis sau nu”.
„Parafrazând o expresie celebră, am să spun că astăzi a fost un mic pas pentru Guvern, un mare pas pentru Parlament”, a mai spus Hașotti.
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat în plenul Senatului că această lege se află în limitele constituționale.
Parafrazându-l pe Churchill, Frunda a spus că în anii ’40 marele om de stat spunea că Parlamentul poate decide orice mai puțin ca dintr-un bărbat să facă femeie.
„În ziua de azi, nici asta nu mai este foarte sigur. Cred că Parlamentul a adus o decizie înțeleaptă, ca să ajute Guvernul în dialogul pe care îl are cu FMI, cu Comisia Europeană, ca să ne îndeplinim, așa cum îi stă bine unui stat corect, demn și drept, obligațiile internaționale”, a mai spus Frunda.
El a apreciat că este nevoie de un Guvern, dar un Guvern poate fi votat de o majoritate parlamentară.
Frunda a mai spus că, dincolo de discuțiile uneori puerile de la televizor, prevederile constituționale sunt obligatorii în principal pentru actorii politici și ar trebui să se ajungă la un numitor comun în interpretarea Constituției în litera și spiritul ei, nu în ambiții personale, manifestări autoritariste, ci în spiritul statului de drept.
