Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu îi cere premierului să nu tergiverseze aplicarea normei europene privind transparența salarială

Senatorul AUR de Suceava Virgiliu Gheorghe Vlăescu îi solicită premierului Ilie Bolojan să nu mai tergiverseze aplicarea în România a normei privind transparența salariară. Virgiliu Vlăescu i-a transmis o interpelare șefului Guvernului în care arată că directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială are impact începând cu 1 ianuarie 2026, chiar dacă termenul maxim până la care statele membre trebuie să o implementeze în legislația națională este 7 iunie 2026. „Primele raportări pe care angajatorii vor fi obligați să le facă până la data de 7 iunie 2027 privesc anul calendaristic 2026. Prin urmare, companiile trebuie să prioritizeze conformarea încă de la începutul lui 2026, având în vedere perioada relevantă cuprinsă în raportare. Timpul rămas este foarte scurt pentru a-și revedea și, unde este necesar, a-și regândi politicile, procesele și instrumentele de resurse umane, astfel încât să se conformeze reglementării și, mai ales, să poată oferi angajaților răspunsuri precise la întrebări de genul cum se stabilește pachetul salarial, unde se poziționează în grila companiei sau în raport cu posturi echivalente”, a spus senatorul AUR de Suceava. El a arătat că potrivit Directivei UE privind transparența salarială, companiile trebuie să aibă în vedere cel puțin doi piloni pe care se bazează întreaga construcție a transparenței salariale. Un prim pilon, spune Virgiliu Vlăescu, ține de comunicarea internă și externă cu salariații și/sau cu candidații la ocuparea unor diverse poziții în cadrul companiei. „Astfel, angajatorul trebuie să ofere salariaților, la cerere, informații legate de criteriile utilizate pentru stabilirea salariului, precum și despre nivelurile medii ale salariilor pentru angajații care desfășoară aceeași muncă sau muncă de valoare egală, defalcate pe gen”, a precizat Vlăescu. El a explicat că scopul principal al directivei este de a combate discriminarea salarială dintre femei și bărbați, dar și alte forme de inechitate. „Este însă important de subliniat că directiva nu obligă la furnizarea de date statistice privind grila salarială, definite pe criterii obiective de gradare a posturilor și de arhitectură organizațională. Un al doilea pilon al transparenței salariale vizează obligațiile de raportare pe care companiile le vor avea către autoritățile ce vor fi desemnate în acest scop. Directiva stabilește o serie de informații detaliate pe care angajatorii trebuie să le pregătească cu regularitate și care privesc diferențele de remunerare în cadrul companiei între femei și bărbați”, a precizat senatorul AUR. El a mai afirmat că în funcție de rezultatele acestor parametri raportați, mai precis de diferențele cu privire la nivelul mediu de remunerare dintre lucrătorii bărbați și femei, angajatorii ar putea fi obligați să ia o serie de măsuri de remediere cu privire la remunerația propriilor salariați, cu implicarea reprezentanților salariaților sau a sindicatelor, după caz. De asemenea, el a mai precizat că directiva nu se limitează la salariul de bază, ci vizează întregul pachet de recompense.