Ministrul Muncii Mihai Șeitan a propus, ieri, ca plata CAS în cazul celor care au doar contracte pe drepturi de autor și convenții civile să fie făcută exclusiv de către angajați, aceștia putând opta între plata a 30,8% din salariul minim pe economie și 30,8% din cinci salarii medii brute.
Propunerea a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Clubului Român de Presă, Patronatului Presei Romedia, Asociației Jurnaliștilor din România și Mediasind.
Președintele Clubului Român de Presă (CRP), Indira Crasnea, a declarat că invitația ministrului Muncii de a discuta cu reprezentanții mass-media „este o idee bună de dialog”, atâta timp cât acesta nu se transformă într-un „dialog al surzilor”.
Crasnea a precizat că ministrul Muncii a făcut o contra-propunere cu titlu personal, referitoare la nivelul la care se poate plăti contribuția de asigurări sociale și la perioada de aliniere, care se referă la faptul că CAS ar trebui să fie plătit exclusiv de către angajat, în cazul în care acesta are doar contract pe drepturi de autor. Ministrul ar mai fi propus un plafon minim și maxim privind nivelul contribuției, respectiv 30,8% din salariul minim pe economie sau 30,8% din cinci salarii medii brute pe economie.
„Există opțiunea de a alege nivelul de contribuție”, a declarat Crasnea, precizând că CRP a luat notă de propunere, aceasta urmând să fie discutată cu toți membrii Clubului.
CRP respinge ideea de a pune în aplicare plata CAS pentru drepturi de autor de la 1 ianuarie 2011
Crasnea a mai spus că CRP respinge ideea de a pune în aplicare plata CAS pentru drepturi de autor de la 1 ianuarie 2011, această măsură nefiind oportună întrucât anul 2010 va fi „foarte greu pentru mass-media din punct de vedere financiar”. Ea a subliniat că, în acest moment, CRP este pentru menținerea regimului actual al drepturilor de autor, fără taxare suplimentară, din cauza stării „fragile” a mass-media și a veniturilor scăzute ale jurnaliștilor.
Teodor Vasiliu, președintele Romedia, consideră că o astfel de măsură ar reprezenta „un mare ajutor pentru anumiți moguli de presă”. El a mai spus că i-a reproșat ministrului Mihai Șeitan că nu s-a documentat suficient și a explicat că o astfel de măsură reprezintă „un abuz”, întrucât toți angajații riscă să fie trecuți pe contracte de colaborare și nu se vor mai supune nici Codului Muncii, nici Contractelor Colective de Muncă la nivel de ramură.
„Cred că, de fapt, domnul ministru se gândește la pensiile celor de astăzi, care nu pot fi plătite, nu la pensiile celor care sunt activi. Este un abuz”, a subliniat acesta.
Cristi Godinac, președintele Mediasind, a spus că punerea în aplicare a propunerii ar reprezenta o „discriminare”, organizația pe care o conduce fiind pregătită să declanșeze acțiuni de protest și să ceară sprijinul Federație Internaționale a Jurnaliștilor dacă Ministerul Muncii nu va ține cont de revendicările sindicaliștilor. Godinac a mai subliniat faptul că jurnaliștii ar deveni vulnerabili.
Întâlnirea de la Ministerul Muncii a durat circa două ore
Potrivit reprezentanților organizațiilor profesionale, sindicatelor și patronatelor din domeniu, numărul persoanelor care beneficiază, în prezent, de contracte de colaborare sau convenții civile este de circa 550.000, conform Ministerului Muncii, din care 80.000 sunt contracte pe drepturi de autor.
Ridicarea excepției de la plata contribuției de asigurări sociale pentru sumele provenite din drepturi de autor și alte venituri obținute în baza unor convenții civile sau contracte de colaborare și revenirea la plafonul de cinci salarii medii brute al bazei lunare de calcul a CAS sunt incluse într-un document redactat de Ministerul Muncii.
Documentul, semnat de ministrul Muncii, relevă că în urma întâlnirilor avute cu reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Comisiei Europene, organizațiilor de pensionari și Consiliului Legislativ, precum și în urma dezbaterii publice a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice au fost semnalate și înregistrate modificări la proiectul de lege.
„Astfel, din dorința îmbunătățirii conținutului proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice (forma înaintată Parlamentului în vederea asumării de Guvern), acestuia i-au fost aduse amendamente, dintre care cele mai importante sunt: sumele provenite din drepturi de autor și alte venituri obținute în baza unor convenții civile sau contracte de colaborare nu vor mai fi exceptate la plata contribuției de asigurări sociale; descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive și reintegrarea profesională a celor apți de muncă; integrarea în sistemul unitar de pensii publice a unor noi categorii de beneficiari, precum avocații, personalul clerical și cel asimilat ce funcționează în cadrul cultelor recunoscute prin lege, în baza principiului obligativității”, se arată în documentul guvernamental obținut de MEDIAFAX.
