Să vezi și să nu crezi!

Se vindecă prostia!



Reiau o temă mai veche, fiindcă inteligența artificială aduce în discuție elemente noi. Dacă ar exista un indice gen Robor pentru prostie, s-ar constata că, evident, crește constant și statornic. Nu numai la noi – ba, poate chiar, inerțial, cu ritmuri mai scăzute în România. Sleirea constantă a interesului pentru studiu, școală, librărie, bibliotecă (și lectură în general), detectabilă acum, dramatică într-un viitor foarte apropiat, depozitarea spectaculoasă a informației culturale în ingenioase și lesnicios accesibile dispozitive electronice, izgonirea ei tacită dintre îndeletnicirile tezaurizatoare ale cortexului cerebral, toate reduc orizontul preocupărilor individului la ținte prioritare de ordin meschin material.
Societatea face eforturi vizibile (deși dezordonate) pentru a nu se preda irevocabil, rezultatele-s firave, dar, cel puțin teoretic, încă nu-i totul pierdut. În mod greșit, dicționarele definesc prostia ca fiind „starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură”, altfel spus, de cultură: nu văd legitimitatea unei astfel de relaționări fiindcă nu-i deloc obligatoriu ca un incult să fie și idiot. Bunică-mea Domnica Grămadă, de la Scobinți, era analfabetă – dar la ea veneau împricinații satului să le judece măruntele pricini ivite în ruralul moldav și-i acceptau deciziile făr-de crâcnire.
Cea mai lesne diagnosticare a prostiei: X nu poate relaționa altfel între A și B decât în conformitate cu determinări prestabilite, adeseori sugerate prin omnipotentul mesaj pe internet, rămânând imun la îndoială, incapabil să opereze nuanțări și verificări proprii. Dacă i s-a spus că un tramvai este roșu, el roșu îl vede chiar de-i albastru. Iremediabil?
De e să dăm crezare informațiilor din lumea științei, a fost descoperită… gena prostiei: au identificat-o cercetători de la Universitatea Emory și au denumit-o RGS-14. Totdeauna am fost înclinat să cred că proștilor le lipsește ceva, o rotiță-n creier, o supapă în calea gândirii hăbăuce, le scârțâie o terminație nervoasă coclită – și, când colo, aflu că le prisosește: au o genă în plus. Anihilabilă medical! Să zicem că dl Hepler, autorul revelației, după ce a experimentat îndelung pe șoareci, cărora le-a măsurat un consistent spor de inteligență după jugănirea genei Simpson, va izbuti să producă serul minune capabil să-i facă pe toți strălucitor de deștepți. Oare, dimpreuă cu inteligența artificială, nu va aduce o copleșitoare inflație de deșteptăciune? Ce-i prea mult, totdeauna strică!
Va să zică tu, prostul proștilor, iei recomandarea de la medicul de familie, cumperi de la farmacie fiola de ser anti-Simpson (nu-i pe lista de compensate), ți se pune o perfuzie cu serul miraculos și din idiot devii geniu. Nu-i greu de bănuit că tot românul s-ar buluci la ușa medicului mai ceva ca la service-urile ce montează cauciucuri de iarnă! Imediat, vaccinul se va vinde pe sub mână; la fel de instantaneu vor apare pilele, listele de priorități, intervențiile politice, exceptările și derogările (desigur, țara ar avea enorm de câștigat dacă primul tratat va fi guvernul). Dar abia atunci începe marea dramă. În țara deștepților, evident, nu mai poate fi prostit nimeni. Candidații dubioși nu mai au cum năuci un popor blagoslovit cu IQ maxim. Cei ce dădeau tunuri vor avea de a face cu un stat la rându-i deșteptat, ca efect al cumulării celor 22 de milioane de inteligențe reșapate, așa că ingineriile financiare suspecte, oricât de istețe și de susținute partinic, se vor poticni decisiv în zăgazul leacului anti-Simpson.
Trebuie să recunoaștem că o lume alcătuită numai din neproști ar fi teribil de plicticoasă, stresantă și incomodă. Toți fiind egal-deștepți, dialogurile ar urca în sfera strălucirii fade, polițiștii vor sclipi (intermitent) de inteligență, orice tactică, de la table la războiul atomic, fi-va anihilată „in nuce”, vor dispare bancurile și comediile, iar măria sa alegătorul se va afla în grea cumpănă când va trebui să aleagă un deștept dintr-o listă ornată numai și numai cu deștepți.
N-o fi mai bine s-o lăsăm baltă cu speculațiile și cu experimentările pe șoareci? Rău cu proști, rău și fără proști care, odată declarați vindecabili, devin neinteresanți și benigni. În scurtă vreme, pentru a rezolva tot ce părea din vecie nerezolvabil, n-avem decât să băgăm în priză inteligența artificială și nu mai avem nevoie de campanii electorale, școală, examene, olimpiade, doctorate, Academii (Premiul Nobel se va acorda prin tragere la sorți); dacă mai avem la îndemână și leacul anti-Simpson, atunci inflația întru deșteptăciune va face lumea de tot fadă și mai plicticoasă ca oricând.
Iar cine n-o avea proști barem de sămânță, va căuta să-și cumpere!



Recomandări

Primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, i-a premiat pe elevii cu cele mai mari medii la bacalaureat și evaluarea națională

Primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, i-a premiat pe elevii cu cele mai mari medii la bacalaureat și evaluarea națională