Cum ar fi atunci când pășești pragul unei instituții în prima zi ca nou angajat să fii sufocat cu toate informațiile legate de specificul unității, de atribuțiunile tale, de organigrama și spațiere etc. Crezi că vei reține tot? Vei ști numele la peste douăzeci de colegi? Vei ști unde are fiecare biroul și cu ce se ocupa? Crezi că de a doua zi nu vei mai avea întrebări privind munca ta? Cum vei fi după o luna? Dar după un an?
De ce crezi că micul tău școlar ar trebui să știe tot? El vine din grădiniță cu experiența sa. Acolo știa programul, cadrele, colegii, obiceiurile, cerințele, spațiile etc.
Copilul trebuie ajutat să perceapă activitatea ca pe o continuare firească a celei din grădiniță. Și acolo primea uneori teme. Ce eficiență crezi că ar putea avea să-l sperii că temele de la școală sunt diferite, că pot ierarhiza copiii, că sunt notate …
Temele începutului de clasa întâi au menirea de a-l învăța cu aceasta noțiune, de a dezvolta treptat responsabilitatea, de a exersa musculatura mâinii, de a-l obișnui cu orientarea în pagina și mai puțin de a fixa cunoștințe. În primele luni copilul le percepe ca un joc frumos. Acestea sunt de obicei scurte, solicită lucruri pe care copilul știe să le facă și desene care îi fac plăcere.
Școlarul începător obosește repede, are atenție și concentrare de scurtă durată. Mușchii mici ai mâinii nu-i permit activități de scriere îndelungată.
Ca părinte este important să aloci atenția cuvenita temelor acasă pentru a ajuta copilul în formarea responsabilității, în conturarea unui program de studiu.
Unele cadre didactice nu dau sarcini pentru acasă o perioada de câteva zile, o săptămână, două, tocmai pentru a realiza mai întâi conexiunea cu sufletul copilului, nu cu mintea lui. Să vină cu plăcere la școala este un obiectiv mai important la început decât temele în sine.
Când acestea încep, au o formă lejeră (termină rândul, pagina, desenează o minge etc.).
Părintele înțelege importanța temelor dintr-o perspectiva mai complexă. El știe că acestea au rolul de a iniția munca independentă de mai târziu, de a sprijini înțelegerea și învățarea. De aceea este bine ca prin discuțiile zilnice (“Cum a fost la școala? / Ce v-a zis d-na învățătoare? / Ce trebuie să faci acasă? etc.”) să fie alături de copil, să-l încurajeze și să-l supravegheze.
Copilul nu are nevoie de prelegeri privind importanța temelor. El are nevoie să se simtă apreciat că a îndeplinit o sarcină, să fie mândru și să-și dorească să le facă cât mai bine.
Încet, calm, cu răbdare se poate crea un început foarte bun, mult mai eficient decât cu amenințări, presiune și descrierea abstractă pentru copil a ceea ce va urma.
www.problemele-copilului-meu.ro
